Atenția

Omul traieste si isi desfasoara activitatea intr-un mediu natural si social hipercomplex, deosebit de bogat in informatii care, prin intermediul anaizatorilor, se transmit creierului uman si se cifreaza la circa 100000 biti/sec. Din aceasta avalansa de informatii se prelucreaza la nivelul codurilor psihice, in mod constient, doar 25-100 biti/sec. Este important ca din mediul inconjurator sa receptam cu claritate si sa prelucram informatiile care sunt indispensabile pentru adaptarea la cerintele concrete ale unei anumite situatii. Aceasta presupune o stare de constienta, valorificata sub unghi conativ si cognitiv prin intermediul procesului psihofiziologic numit atentie.

Atentia este procesul psihofiziologic care consta in orientarea si concentrarea selectiva a activitatii psihice asupra unor stimuli sau sarcini, in vederea obtinerii unei perceptii optime, rezolvari adecvate ale sarcinilor, a situatiilor-problema si adaptarii comportamentului sensorio-motor, cognitiv si afectiv la mobilitatea conditiilor externe si la dinamica motivelor si scopurilor persoanei. Atentia apare ca o conditie primara, de fond, pentru desfasurarea proceselor de cunoastere, a celor de autoanaliza si autoevaluare, prucum si a comportamentelor motorii.

Atentia nu dispune de un continut reflectoriu propriu, de un continut informational specific, ci ea asigura declansarea, mentinerea si optimizarea proceselor psihice cognitive.

Declansarea atentiei este concomitenta cu declansarea de catre un obiect-stimul a perceptiei, sau prin reglare voluntara a reprezentari, memorarii, reactualizarii, gandirii, imaginatiei, praxiilor etc. Deci, se poate spune ca atentia este un nod-releu al vietii si al activitatii psihice.

Atentia se manifesta in plan subiectiv ca o stare de incordare, rezultata din concentrarea activitatilor psihice asupra unui obict, fenomen, process sau eveniment, asupra unor idei, actiuni, stari psihice etc. In plan comportamental (sensorial, motor, intelectual) atentia se obiectiveaza prin selectivitate, orientare si activare. Subiectul atent raspunde selectiv la diferiti stimuli, sesizeaza, detecteaza si filtreaza informatii, concentrandu-se asupra celor relevante si neglijandu-le pe altele nesemnificative pentru o anumita situatie. Criteriul interior al selectiei informatiilor depinde in esenta de motivatie (trebuinte, motive, interese), de emotiile si sentimentele cognitive.

Controlurile cognitive se interreleaza cu functionalitatea atentiei, permitand declansarea, organizarea si reglarea unor procese si activitati psihice.

In opinia lui P. I. Galperin, atentia este o functie a controlului psihic. Activitatea de control nu are, desigur, un produs special. Odata declansata, atentia permite reflectarea unor elemente din mediu care intra in campul perceptiv al subiectului, precum si desfasurarea activitatii cognitive prin punerea in functiune si, totodata, prin controlul realizat asupra proceselor cognitive si conative. Atentia arata R. Floru ...