Asistență socială și spiritualitate

CAPITOLUL I: Noţiuni generale

Introducere

I.1. Contextul HIV/SIDA în România

În prezent, România deţine primul loc între ţările europene în ceea ce priveşte numărul copiilor şi tinerilor infectaţi cu virusul HIV/SIDA.

În ţara noastră, primul caz de SIDA la adulţi a fost diagnosticat în anul 1985, iar la copii, primele cazuri au fost diagnosticate în perioada 1987/1988, la Bucureşti şi Constanţa. Numai în 1990 au fost diagnosticate peste 1000 de persoane infectate cu virusul HIV, majoritatea fiind copii.

Cea mai mare parte a copiilor seropozitivi infectaţi în anii 1988-1990 au ajuns acum tineri şi sunt activi sexuali. Pe măsură ce aceştia trec pragul spre viaţa adultă, ponderea adulţilor cu HIV/SIDA va fi predominantă. Grupa de vârstă 15-19 ani reprezenta, la sfârşitul anului 2005, peste 70% din totalul cazurilor raportate la nivel naţional (Blagoslov, A., Constantin, C., Lazăr, F., Luca, A., 2007, p.27).

Conform datelor Ministerului Sănătăţii, în România trăiesc 11.352 persoane infectate cu virusul HIV sau bolnave de SIDA. În prezent, nu există estimări oficiale ale numărului real de persoane infectate, dar, conform raportului Băncii Mondiale, acesta poate fi de 5-10 ori mai mare decât al celor înregistraţi.

„Din punct de vedere medical şi al tratamentului ARV, copiii sunt consideraţi doar cei în vârstă de până la 14 ani inclusiv, după 14 ani fiind consideraţi (şi raportaţi) adulţi” (Blagoslov, A., Constantin, C., Lazăr, F., Luca, A., 2007, p.27).

Cele mai multe cazuri noi sunt cele din grupa 15-19 ani urmată de grupa 25-29 de ani, în timp ce numărul de cazuri noi în rândul copiilor este redus.

I.2. Ce înseamnă HIV/SIDA?

Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV) este un agent patogen, care atacă celule sistemului imunitar, multiplicându-se în interiorul acestora şi distrugându-le, scăzând astfel apărarea naturală a organismului împotriva infecţiilor şi a bolilor. HIV este un virus care se găseşte în sânge şi în alte fluide ale corpului, cum ar fi sperma şi fluidele vaginale. Virusul nu supravieţuieşte în afara corpului, astfel pentru a te infecta cu HIV trebuie să existe contact direct între fluidele corpului tău şi ale persoanei infectate.

SIDA este acronimul denumirii Sindromul de Imunodeficenţă Dobândită. SIDA este un sindrom, adică un ansamblu de semne şi simptome care apar la persoanele infectate cu HIV, într-o stare avansată de distrugere a sistemului imunitar.

I.3. Transmiterea infecţiei cu HIV

Studiile actuale arată că Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV) se poate transmite prin trei căi principale şi anume:

A. Transmiterea pe cale sexuală

La nivel global, transmiterea pe cale sexuală constituie cea mai cunoscută metodă de răspândire a infecţiei cu virusul HIV. Toate contactele sexuale întâmplătoare, neprotejate, cu persoane necunsocute sunt potenţial infectante. Astfel, în funcţie de practicile sexuale utilizate, de multitudinea partenerilor, precum şi de sexul persoanei infectate, riscul de transmitere este diferit. Studiile arată că [ ] „transmiterea de la bărbat la femeie este de 20%, iar de la femeie la barbat este de 10%” (Iftimoaei, M., Ivan, M., Marjan, S., Pădureţ, A., Carp, F. şi Zagon, A., 2004, p.14). De asemenea, concentraţia virusului HIV este mai mare în spermă decât în secreţiile vaginale.