Adolescentul și societatea

Omul a fost creat pentru a convietui intr-o comunitate, alaturi de alti oameni si in acest scop el este indiscutabil legat si afectat de relatiile ce se stabilesc intre cei deopotriva cu el. Socieatea in care acesta isi desfasoara activitatea ii ofera sau mai bine zis trebuie sa-i ofere cadrul propice de manifestare a personalitatii cit si aprecierea muncii pe care o face, bineinteles, intr-un scop benefic. Lumea in care traim este importanta nu numai in ideea ca este spatiul in care vietuim, ea trebuie sa exprime dorinta noastra de a progresa si de a urca pe scara umanitatii. Cei ce vor asigura mai departe continuitatea efortului si a gindirii umane sunt adolescenti de azi, oamenii de maine.

Adolescentul este copilul-adult ce cauta senzatii si emotii puternice. El incearca sa depaseasca limitele pe care adulti le impun, adeseori tocmai din dorinta de a nu se supune lor, caci ideea e sa traiesti cat mai diferit si mai presus de ceilalti. Experienta propie este dovada ceea mai puternica si mai convingatoare, care tine loc de intrebarile fara raspuns la care adulti, in general, nu se sinchisesc sa caute solutii. Tanarul adolescent simte insa si dorinta de-a se retrage in sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de vointa. Aceste momente sunt mai intense decat escapadele dese din cotidian. Ele presupun lupta intre diferitele emotii ce-l incearca, momemte de rascruce in conturarea modului de a gandi si de a actiona.

Relatiile cu cei din jurul sau sunt in mare parte rezultate ale educatiei insusite in copilarie si nu depind foarte mult, asa cum se crede, de calitatea de adolescent. Este drept ca tineri sunt impulsivi si usor influentabili, dar valoarea lor consta in puterea de a diferentia binele de rau si de a se corecta atunci cand au gresit; acest lucru este posibil doar in contextul unei bune educatii morale insuflate de familie. Parinti se dovedesc de multe ori a fi fara rabdare si refuza sa-i asculte si ce-i mai important sa-i inteleaga. Frica de a comunica cu cei carora le datoreaza viata poate fi in egala masura atribuita si tinerilor. La prima confruntare de opinii legaturile cu familia tind sa se raceasca si se distanteaza, ca mai tarziu sa dea friu liber unor emotii si dorinte fata de niste oameni mai mult sau mai putin interesati sa valorifice frustrarea lor. Pe fondul unor astfel de probleme parintii inceteaza sa mai fie modelele ideale din copilarie. Afectivitatea copiilor lor este acumulata astfel pentru prieteni, care sunt adesea alesi intamplator. Relatiile cu acestia sunt intense si profunde. Simpatia si admiratia capata forme si trasaturi asemanatoarea cu ale dragostei, sentiment foarte stimulator pentru adolescenti, caci el presupune daruire, apropiere si impartasire a dorintelor, visurilor. Prietenii adevarati sunt conditia necesara implinirii unui adolescent. Scopul lor e sa-si impartaseasca unul altuia experientele si sa gaseasca un echilibru permanent in cel in care are incredere si speranta ca va gasi ...