Violenta scolara este doar una dintre
manifestarile violentei cotidiene,
devenind oficial o problema politica in
urma unei intalniri a expertilor, organizata
de Comisia Europeana la Utrecht, in anul
1997.
Guvernantii si societatea civila au devenit sensibili la fenomenul violentei in mediul scolar, renuntand la stereotipul conform caruia scoala este un spatiu social autonom, neafectat de conflictele si dificultatile cu care se confrunta societatea, in general. Scoala este o parte integranta a comunitatii, iar problemele cu care se confrunta ca institutie si mediu de formare a tinerilor privesc intreaga societate.
Cu ce forme de violenta ne intalnim in scoli, care sunt cauzele care determina violenta scolara, de ce unii copii adopta modalitati de comportament violent in relatiile lor cu colegii, cu prietenii, cu profesorii, cu parintii, de ce unii profesori instituie relatii de putere, exprimate prin violenta la adresa elevilor, sunt doar unele dintre intrebarile la care trebuie sa gasim raspunsuri pentru a asigura in scoli un climat pozitiv si pentru a tine sub control violenta interpersonala.
Definirea violentei s-a dovedit a fi o incercare extrem de dificila din cauza asocierii si, uneori, chiar a confundarii violentei cu agresivitatea. Radacina latina a termenului violenta este vis, care inseamna ,,forta'' si trimite la ideea de putere, de dominatie, de utilizare a superioritatii fizice impotriva altuia. Eric Debarbieux (1996) ofera o definitie prin care surprinde ansamblul fenomenului violentei: ,,Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal, colectiv sau social, si care se traduce printr-o pierdere a integritatii, ce poate fi fizica, psihica sau materiala. Aceasta dezorganizare poate sa se opereze prin agresiune, prin folosirea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista si violenta doar din punct de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau.''
Agresivitatea este orice forma de conduita orientata cu intentie catre obiecte, persoane sau catre sine, in vederea producerii unor prejudicii, a unor raniri, distrugeri si daune (Nicolae Mitrofan,2003)
II.1. Violenta in scoala este orice forma
de manifestare a unor
comportamente precum:
- exprimare inadecvata sau jignitoare,
cum ar fi: poreclire, jignire, tachinare,
ironizare, imitare, amenintare, hartuire;
- agresiune fizica: bruscare, impingere,
lovire, ranire;
- comportament care intra sub incidenta legii: viol, consum/comercializare de droguri, vandalism (provocarea de stricaciuni cu buna stiinta), utilizare de arme, furt;
- ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului didactic (limbaj sau conduita ireverentioasa fata de cadrul didactic);
- comportament scolar neadecvat: intarzierea sau fuga de la ore, parasirea clasei in timpul orei, refuzul indeplinirii sarcinilor, indisciplina, fumatul in scoala si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar in vigoare.
J.C. Chesnais, autor al unei Istorii a violentei (1981), identifica trei tipuri de violenta, pe care le imagineaza in trei cercuri concentrice:
- violenta fizica este nucleul dur al violentei, in care sunt incluse faptele de gravitate maxima: omorurile voluntare sau tentativele de omor, violurile, loviturile si ranirile voluntare grave, furturile armate sau cu uz de violenta, vatamarile corporale, talhariile;
- violenta economica este acea forma care afecteaza bunurile materiale (distrugeri, degradari de bunuri);
- violenta morala ( sau simbolica) care imbraca forme ce pot fi puse in relatie cu conceptul de autoritate si raporturile de dominatie.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.