Semnificația contribuției lui Jan Amos Comenius pentru fundamentarea unui învățământ modern

Jan Amos Komenski este un nume cu rezonanta in mediul celor preocupati de procesul educational. Comenius - forma latinizata a numelui sau - s-a nascut la Nivnita, in Moravia (1592-1670), intr-o familie de protestanti, care facea parte din comunitatea ,,Fratii moravi". Ramanand de timpuriu orfan, merge la scoala la varsta de 10 ani si abia la 16 ani este inscris la scoala latina - echivalentul actualului gimnaziu .

Isi continua studiile la universitatile din Herborn si Heidelberg, la facultatea de teologie. Reantors in Cehia, isi incepe activitatea didactica, dar , datorita framantarilor istorice ale vremii, emigreaza la Lesno (Polonia), unde isi continua activitatea care ii aduce renume european. El a calatorit foarte mult, a trait ca proscris si a pelegrinat prin mai toate orasele mari din Europa. Este invitat pentru a dirija reforma scolii in Anglia, Suedia, Olanda, Ungaria, (4 ani a trait si in Ardeal).

Prin lucrarile sale, Jan Amos Comenius ofera o noua teorie asupra educatiei, care a devenit apoi coloana de sustinere a dezvoltarii pedagogiei ca stiinta. In opera sa, profund marcata de crestinism, el considera educatia intre lucrurile cele mai semnificative pe care omul le poate realiza pe parcursul vietii. Teoria sa asupra educatiei este una extrem de complexa, in care se intalnesc influente ale diferitelor curente religioase si sociale ale vremii: valorizarea omului, deplina libertate de gandire si actiune, adoptata de la umanismul Renasterii, relatia directa a omului cu divinul, inteleasa sub influenta doctrinei protestante, realismul si rationalismul modern, conceptia filosofica empirista.

In timpul vietii sale, Comenius a publicat 154 carti, cea mai mare parte dintre ele fiind carti de filosofie educationala si teologie.

In Informatorul scolii materne a tratat pentru prima data, problemele educatiei in familie a copilului de varsta prescolara. Scoala materna (cum a fost numita educatia in familie) a fost considerata de el ca fiind factorul de baza pentru dezvoltarea omului.

De numele lui Comenius este legata si intemeierea didacticii moderne. Semnificatia initiala pe care Comenius a atribuit-o termenului de ,,didactica" a fost cea de arta a predarii, ,,arta universala de a-i invata pe toti totul" sau ,,...un mod sigur si excelent de a infiinta asemenea scoli in toate comunele, orasele si satele oricarei tari crestine, in care tot tineretul, de ambele sexe, fara nici o deosebire, sa fie instruit in stiinte, calauzit spre moravuri bune si plin de evlavie, iar in acest chip sa fie indrumat in anii tineretii spre toate cele necesare vietii prezente si celei viitoare si aceasta concis, placut si temeinic".(,,Didactica Magna", p.4)

Comenius este adeptul idei ca omul la nastere poate fi comparat cu o tabula rasa ,,pe care nu-i scris nimic, insa pe care se poate scrie totul. Asa precum un scriitor priceput poate sa scrie pe o tabla ceea ce doreste sau un pictor sa picteze, tot astfel cel ce poseda arta invatarii poate imprima orice cu usurinta spiritului omenesc".(,,Didactica Magna", p.27)

Conceptia comeniana exprima posibilitatile nelimitate ale devenirii umane: ,,O deosebire este numai intr-aceea ca pe tabla putem scrie numai pana la marginea ei, in spiritul omenesc putem scrie si modela tot mai departe si mai departe, fara sa ajungem la capat, pentru ca el nu cunoaste limite". (,,Didactica Magna", p.27)

In opera sa, Didactica magna scrisa in 1632, Comenius prezinta conceptia sa cu privire la educatie, la rolul ei in societate si scopurile pe care le urmareste. Astfel, scopurile educatiei sunt: dobandirea de noi cunostinte in vederea cresterii nivelului de cultura a fiecarui individ (eruditia), dobandirea virtutii si cultivarea sentimetului de religiozitate (pietatea). Potrivit lui Comenius, principiul dupa care trebuie sa se conduca educatia ar trebui sa fie principiul conformitatii cu natura, ceea ce inseamna inceperea educatiei la timpul potrivit si urmarirea unui progres treptat, dar si respectarea legilor dezvoltarii naturii umane, astfel incat ,,tot ce trebuie invatat trebuie sa fie distribuit corespunzator treptelor de varsta, astfel incat sa nu se predea nimic ce ar depasi capacitatea de intelegere respectiva" (,,Didactica Magna", pg.62) .

Comenius, a evidentiat in aceeasi lucrare,cerintele care trebuie respectate in organizarea si desfasurarea procesului de invatamant. Enumeram aici: desfasurarea procesului de invatamant conform unor norme si principii, elaborarea unor noi continuturi ale invatamantului, perfectionarea metodelor de invatamant, alegerea celei mai potrivite forme de organizare

1. Comenius, J. A., Didactica Magna, E.D.P Bucuresti, 1970, pg. 4-131;

2. Cernichevici, S., Cimpoies, M., Ionescu, O.,Stanciu, I., ,,Istoria pedagogiei - manual pentru liceele pedagogice si institutele pedagogice de 2 ani" -- E.D.P., Bucuresti, 1972;

3. David, E., Introducere in istoria pedagogiei, Editura Psihomedia, Sibiu, 2006;

4. Didactica Pro, revista de teorie si practica educationala,Chisinau, nr.5, octombrie, 2001, pg. 47-50.