Noile educații

In educaţie, analizandu-se problemele apărute pe parcurs, s-au găsit unele sugestii pentru educarea noului individ, pe baza noilor direcţii a educaţiei sau a unor conţinuturi noi, cum ar fi: educaţia pentru pace, educaţia ecologică, educaţia pentru participare şi democraţie, educaţia demografică, educaţia pentru comunicare şi presă, educaţia economică, educaţia comunitară, educaţia privind drepturile fundamentale ale omului, educaţia pentru o nouă ordine internaţională.

Aceste direcţii noi, pot fi implementate în educaţie prin următoarele posibilităţi:

- introducerea de discipline noi, ce promovează aceste tipuri ale educaţiei;

- crearea unor compartimente speciale, în cadrul unor discipline de bază;

- prin introducerea cu mesaje, ce ţin de noile discipline.

Pe langa unele tehnici traditionale care se mentin pentru ca sunt bune si altele care persista datorita unei detestabile rutine , scoala moderna ofera o infatisare diferita in anumite aspecte fata de cea din trecut. Asistam la o miscare complexa de o amploare extraordinara, prea puternica pentru a fi o moda trecatoare. Ceea ce exprimam curent prin expresiile : "scoala activa"; "scoli noi "; educatia progresiva", arata in mod global aceasta miscare. Sunt denumiri mai mult sugestive decat descriptive, evocand nu numai aspecte

generale ale tehnicii educative, ci expresii si anumite principii pedagogice.

Miscarea "educatii noi" incepe, practic, de la sfarsitul ultimului secol, ceea ce arata ca adjectivul "nou" nu este pe deplin justificat. Adevaratul precursor a fost J.J. Rousseau, atat prin filozofia sa naturalista, cat si prin intuitiile sale cu privire la (evolutia) psihologia evolutiva , la diferenta calitativa dintre adult si copil.

"Noile educatii" sunt noi obiective si noi tipuri de continuturi generate de "problematica lumii contemporane". Ele corespund unor trebuinte de ordin sociopedagogic, fiind integrative si cumulative. De asemenea ele mai figureaza ca fiind cel mai pertinent si mai util raspuns ale sistemelor educationale generate de problemele lumii contemporane.

"Alternativele educationale" sunt definite ca un ansamblu de obiective, continuturi, modalitati de organizare, care coexista cu sistemul traditional de invatamant.

"Educatiile paralele " sunt considerate educatia formala, nonformala, informala, autoeducatia.

"Noile Educatii " sunt raspunsuri ale educatiei la cerintele dezvoltarii lumii contemporane:

~educatia relativa la mediu

~ educatia pentru pace si pentru cooperare

~ educatia pentru participare si pentru democratie

~educatia in materie de populatie

~ educatia pentru o noua ordine economica internationala

~ educatia pentru comunicare si putere mass-media

~ educatia pentru schimbare si dezvoltare

~ educatia nutritionala

~ educatia economica si casnica moderna

~ educatia pentru timpul liber

Educatia relativa la mediu- existenta oricarui om este conceputa ca desfasurandu-se intr-un spatiu determinat ( aria geografica), intr-un timp dat (epoca istorica) si in cadrul colectivitatii umane specifice(mediu social). Acesti factori exercita o anumita influenta asupra intelegerii la vreme a realitatii lumii. Conferinta Natiunilor Unite asupra mediului inconjurator lansa o importanta chemare in acest sens: " Apararea si ameliorarea : mediul inconjurator pentru generatiile prezente si viitoare a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial." Chemarea reprezinta un semnal de alarma in legatura cu deteriorarea echilibrului natural provocat de om prin interventiile sale.

Educatia relative la mediu isi propune sa-l conduca pe elev, spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realitatii (al carei fundament e relatia om-oameni-mediu), sa-l incite la participare, devenind constient de viitor .Scopurile generale ale educatiei relative au fost precizate la conferinta interguvernamentala ( 1977 la Tbilisi,) sub egida UNESCO :" educatia relativa la mediu trebuie, inainte de toate , sa urmareasca dezvoltarea gradului de constiinta si a iuresului responsabilitatii tuturor oamenilor fata de mediu si problemele sale. Oamenii trebuie sa dobandeasca cunostintele, atitudinile ,motivatia , angajarea si instrumentele necesare pentru a actiona , individual si in colectiv , in vederea solutionarii problemelor actuale si prevenirii aparitiei unor noi probleme". Obiectivele vizeaza in egala masura cunostintele , achizitia de atitudini, clarificarea valorilor si demersul practic. In perspectiva scolara, elevul trebuie ajutat sa:

~inteleaga ca omul este inseparabil de mediul sau si ca efectele negative ale actiunilor sale se repercuteaza asupra lui insusi ;

~obtina cunostinte de baza necesare solutionarii problemelor mediului sau imediat

~judece responsabilitatile individuale si colective

~dezvolte instrumentele de analiza , reflectie si actiune pentru a intelege , preveni si corecta neajunsurile provocate mediului .

Focalizarea interventiei pedagogice s-a realizat pe baza optiunii motivate anterior si avandu-se in vedere un set de principii pe care Claude Sauchon si Lester Brown le convertesc in caracteristici ale acestei educatii :

* in legatura cu problemele mediului obligatoriu trebuie stabilite interdependentele intre factori si efecte in lant, mergandu-se pana la o analiza critica globala.

*educatia relativa la mediu nu-si va atinge scopul daca actiunile pe care le sugereaza elevului , le induce, ne se difuzeaza si in jurul acestuia , in familie, in comunitatea in care creste

*eficienta se poate aprecia numai prin efectele pe termen lung asupra comportamentului viitorului cetatean, ramanand insa in vigoare si obligatia de a avea o utiliate imediata

Astfel tratam educatia relativa la mediu nu ca pe o disciplina, ci ca pe o comoditate pedagogica de distrugere a unor scopuri precise si in acelasi timp ca pe un mijloc de sporire a eficacitaitii invatamantului.

Educatia pentru pace-acest tip de educaţie promovează comunicarea şi participarea, uşurand legătura dintre state, crearea indivizilor, ce promovează pacea şi liniştea în lume. Principalele obiective a acestui tip de educaţie sunt:

a) formarea capacităţilor şi însuşirilor de personalitate;

b) învăţarea unor idei şi cunoştinţe, specifice problemei propagării păcii;

c) împărtăţirea unor atitudini faţă de societate şi de umanitate.