Jocurile literare - O provocare în educarea interesului pentru lectură

În condiţiile unei tranziţii prelungite, într-o perioadă de căutare a adevăratelor valori morale, a identităţii naţionale, oarecum alterate de “viciile” occidentului, pregnanta dominaţie a informatizării diferitelor compartimente ale vieţii sociale pune, într-un masiv con de umbră, cartea, ca obiect cultural, ca mijloc de cultură şi culturalizare.

Dincolo de indiscutabilele beneficii ale progresului ştiinţific, asigurate de Internet şi comunicarea dincolo de frontiere, de eficientizarea muncii prin intermediul calculatorului, există şi efecte negative în acest domeniu, reflectate, în special, asupra preferinţelor literare ale societăţii.

Pentru a nu se ajunge la un negativism nociv a lecturii de orice tip, în cazul individului adolescent, educarea gustului pentru cultură trebuie începută foarte de timpuriu.

Există câteva strategii didactice aflate la îndemână care, în parteneriat cu familia și societatea, ar putea ajuta dascălul să atingă obiectivul general, și anume, formarea deprinderilor de lectură. Constituirea unei mini-biblioteci personale cu volume adecvate vârstei, îndrumarea lecturii şcolarului şi oferirea unui model pe care să-l urmeze, frecventarea bibliotecii, împrumutul cărţilor de la prieteni, schimbul de impresii semenii, dar şi cu adulţii din jurul lui pot constitui modalităţi de antrenare a copilului într-o activitate educativă şi utilă.

Soluțiile salvatoare pentru a nu lăsa literatura, cărțile si lectura acestora să cadă definitiv in dizgrație ni le oferă copiii prin preferința lor nesfârșita pentru joc. Exploatarea laturii ludice a personalității elevilor ar putea creste interesul acestora pentru lectură, fie și numai pentru implicarea în joc.

Un mijloc concret de a îndruma și de a controla lectura copiilor ar putea fi jocurile didactice literare, cu dublu rol, de a amuza și de a instrui elevii, fiind bine cunoscută ușurința cu care copiii se lasă atrași în mrejele jocului. “Iubirea și înțelepciunea mea e jocul!”, spune într-un celebru poem, L. Blaga, vocea lirica a copilului rostind atât de firesc acest adevăr universal.

Într-un articol despre eficientizarea procesului didactic, D-na Mihuț Aurica aduce câteva considerații teoretice asupra jocului, în general, asupra jocului didactic, în special.

“Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală, fizică a copilului. Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională, de veselie şi bucurie, de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii.” Astfel elevul este atras in activitate, fără ca el să-și dea seama, fără efort, învingând oarecum pasivismul caracteristic adolescenților.

Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învăţătorul consolidează, precizează şi chiar verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera lor de cunoştinţe, pune în valoare şi le antrenează capacităţile creatoare.

Atunci când jocul este utilizat în procesul de învăţământ, el dobândeşte funcţii psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lecţii, sporind interesul de cunoaştere, faţă de conţinutul lecţiei. Această metodă dinamizează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului activităţii de predare-evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă. Prin joc copilul se distrează, dar si dezvoltă numeroase aptitudini, iar pentru profesori, ele sunt un bun prilej de a observa si evalua lectura elevilor.

Pentru a exemplifica aceasta metoda mai puțin convenționala, iată câteva jocuri didactice literare ce pot fi folosite cu ușurința in orice situație. Primele se adresează, mai ales, elevilor din clasele primare, dar pot fi adaptate, în funcție de lectură/ opera literară studiată si ciclului gimnazial si liceal.

a. Drumul pe harta - Jocul are drept scop sa obișnuiască copii cu urmărirea pe harta a drumului parcurs de eroii unei carti sau cu găsirea localităților unde se petrece acțiunea. Acest joc este un prilej minunat de a înnoi cunoștințele de geografie ale copiilor dar si de a urmări conștiinciozitatea cu care a fost făcuta lectura. Daca copii sunt anunțați din timp, se vor pregăti temeinic si jocul va fi o reușita.

b. Lanțul povestirii - Se alege o carte cunoscuta de toți elevii. Pentru copilul care nu poate continua povestirea se vor găsi ,,pedepse literare”: recitarea unei poezii, ghicitori, a unor proverbe, zicători etc. Repetând jocul si schimbând frecvent povestirea prinsă în lanț, copii vor dobândi deprinderea de a citi cu atenție și, dacă, doar de dragul concurenței.

c. Descurcarea ițelor - Jocul acesta se referă la mai multe cărți citite recent de participanți. Coordonatorul jocului poate încurca situații, acțiuni, episoade, conflicte, localitati, descrieri de natura, analize psihologice etc. Ajutându-l sa descurce situațiile încurcate voit, copiii participa la o activitate rodnica si nespus de amuzanta.

In revista Limba Roamana, nr. 3-4, 2010, studiul d-nei prof. Mariana Chertoiu prezintă câteva metode ludice de a stârni interesul lecturii la elevii de gimnaziu.

d. Galeria de arta (reprezentare grafică) - Acest joc este conceput ca tema facultativă pentru acasă. Li se cere elevilor să reprezinte grafic opera studiata, pe o coală albă de hârtie. Produsele obţinute vor fi afişate pe tablă sau pe pereţii clasei, astfel încât să poată fi observate de elevi. Lucrările nu vor fi semnate, pentru a nu influenţa părerea celorlalţi. Fiecare elev va vota un singur desen, considerat a fi cel mai sugestiv, cel mai reprezentativ. Se numără voturile şi se stabilesc elevii câştigători, cărora li se cere să vină în faţa clasei şi să explice viziunea artistică.

e. Să inventăm o poveste (oral) - Fiecare elev va construi unul sau cel mult două enunţuri, legate logic între ele, astfel incat, împreuna, sa realizeze o narațiune/ povestire. Profesorul poate oferi primele fragmente de început astfel încât să le sugereze o cale de urmat. Elevii vor prelua firul epic şi vor duce mai departe povestea. Este un joc didactic menit sa stimuleze creativitatea individuala si colectiva copiilor.

f. Interviu (cu eroul operei) - Elevii pregătesc una sau cel mult două întrebări, care vor fi adresate unor elevi deveniți „eroii” operei literare studiate. Este de preferat ca aceștia să fie aleși de către profesor, care cunoaşte cel mai bine gradul de emotivitate al copiilor, siguranţa de sine a acestora, capacitatea lor de a răspunde rapid şi coerent întrebărilor primite. „Eroii” vin, pe rând, în faţa clasei, iar ziariştii pun întrebările.

g. Zodiacul - Este un joc menit să dezvolte în rândul elevilor capacitatea de a înţelege profilul moral al personajelor literare. Elevilor li se cere să stabilească zodia cea mai potrivită în care se încadrează eroul, după ce, in prealabil, li s-au distribuit caracteristicile zodiacale, prin cel mult 5 însușiri. Câştigă primii care susţin cel mai credibil / pertinent alegerea făcută.

h. Panseluţa - Acest joc se adresează mai ales claselor / grupelor de elevi cu randament şcolar mai scăzut. Elevii vor primi câte o coală de hârtie pe care e desenata o floare cu patru petale mari. În centrul florii stă scris numele eroului din opera literara studiata la clasă. Li se cere elevilor să noteze în cele patru petale cele mai importante / reprezentative patru trăsături ale personajului.

1. Chetroiu, Mariana, “Basmul - consolidare prin jocuri didactice”, Revista Limba Română, nr.3-4, anul XX, 2010

2. Dersidan, Ioan, Metodica predării limbii și literaturii române, Oradea, Biblioteca revistei “Familia”,1999

3. Ichim, Nicoleta, „Jocul didactic - pledoarie pentru cultivarea spiritului ludic prin metode necanonice”, www.asociatia-profesorilor.ro

4. Popescu, Ion, Lectura elevilor, EDP, 1963

5. “Factori necesari in cultivarea si indrumarea gustului pentru lectura”, Compendiu de studii colective, www.scritube.com/literatura-romana