Educația Permanentă

Dimensiunile definitorii ale educaţiei permanente:

- holistă ( integrează educaţiei),

- existenţială (funcţionează toată viaţa);

- multiformă ( formală, nonformală, informală);

- formativă (dezvoltă calitativ personalitatea);

- responsabilă ( toţi factorii) ;

- heteroeducaţie / autoeducaţie;

- dinamică (adecvată schimbărilor );

- variată (în modul de realizare);

- activă (metode de învăţare participativă şi experienţială);

- culturală (cultură generală şi specializare);

- creativă (adaptare / inovare );

- corectivă / suportivă;

- ameliorativă (a calităţii vieţii);

- condiţionată (de ocazie, motivaţie şi educabilitate).

Modele culturale şi ideal educativ

Modelele educaţionale se discută în relaţia dintre individ – educaţie – cultură.

Modelele sunt expresii mai accesibile ale valorilor.

Categorii de modele:

- reale - directe – immediate

- indirecte – mediate

- ideale – construite de noi pe baza celor reale şi a modelelor culturale;

- ficţionale / virtuale

Educaţia se orientează după idealul educaţional care exprimă modelul de personalitate dezirabilă sociocultural. Acest model se confruntă permanent cu idealurile personale.

Se pune problema armonizării celor două categorii de idealuri: educaţional şi personal.

Trebuinţele în funcţie de care persoana se orientează spre interior şi exterior pentru a găsi mijloacele de satisfacere.

Mecanisme perturbatoare ale autoactualizării influenţează raportarea la modelele educaţionale:

- introiecţia – modelele sunt preluate necritic;

- proiecţia – atribuim propriile dorinţe, nevoi, altor persoane;

- retroflexia – ne reprimăm comunicarea şi rezistăm schimbării;

- evitarea – teama de eşec orientează persoana spre evitarea acţiunii, a confruntării;

- simbioza – dependenţa de nivelurile (structurile) depăşite împiedică progresul

Esenţa idealului educaţional:

- vocaţia - armonizarea componentlor - psihologice interne / sociale externe

Idealul educaţiei - sinteză între idealul social / psihologic

Idealul educaţiei este finalitatea cea mai generală şi abstractă care orientează întregul sistemului educaţional, pe termen lung, mediu şi scurt.

Idealul educaţiei se schimbă istoric.

Sistemul de valori la care se raportează idealul educaţional actual cuprinde:

- ADEVĂRUL, BINELE, FRUMOSUL, SACRUL;

- LIBERTATEA, EGALITATEA ÎN FAŢA LEGII, SOLIDARITATEA;

- LEGALITATEA; RESPONSABILITATEA

Heteroeducaţie şi autoeducaţie

Educaţia permanentă integrează heteroeducaţia (educaţia prin alţii) şi autoeducaţia (sau educaţia personală, prin sine însuşi). Autoeducaţia este posibilă numai pe baza autocunoaşterii care, la rândul său, se poate realiza doar cu ajutorul intercunoaşterii