Comunicații pe fibră optică

1. Scurta introducere

Industria telecomunicatiilor sufera in continuare schimbari dramatice si remarcabile. A fost necesara dezvolatarea unui sistem de mare capacitate, inalta calitate si in acelasi timp, economic, deoarece transferul de informatii sub foarma de voce, date si imagini a crescut uluitor, sistemele terestre de comunicatie prin cabluri electrice sau unde radio si-au atins de mult capacitatea maxima de transmisie, iar sistemele prin satelit au fost doar o solutie temporara pentru cererea tot mai mare in capacitate de transmisie.

Comunicatiile care folosesc lumina ca semnal purtator au primit o foarte mare importanta, dar comunicatiile optice prin spatiul liber s-au dovedit dificil de realizat din cauza atenuarilor atmosferice mari. Solutia este folosirea sistemelor care folosesc cabluri cu fibre din plastic sau sticla pentru ghidarea luminii de la sursa la destinatie, a caror demunire este : sisteme de comunicatii pe fibra optica.

2. Generalitati despre fibrele optice

Tehnic vorbind, transmisia datelor prin fibra optica se bazeaza pe conversia impulsurilor electrice in lumina.

Aceasta este apoi transmisa prin manunchiuri de fibre optice pana la destinatie, unde este reconvertita in impulsuri electrice.

Este un fir foarte subtire si flexibil din material transparent, de exemplu sticla, care este invelit intr-un strat care ajuta la producerea reflexiei totale. Astfel, daca trimitem la un capat un semnal luminos, acesta se ve reflecta total de mai multe ori in fibra optica pana cand va ajunge in celalalt capat aproape cu aceeasi intensitate, parcurgand distante foarte mari.

Fibrele optice sunt fasii subtiri si lungi de sticla foarte fina cu diametrul parului uman.

Conexiunile prin fibra optica reprezinta solutia pentru accesul de mare viteza la serviciile internet, pentru conexiuni dedicate permanente.

Sunt aranjate în snopuri numite cabluri optice si sunt folosite pentru a transmite semnale de lumina pentru distante lungi.

Imagini cu fibra optica

unitatea de modul

Daca ne uitam atent la o singura fibra optica se vede ca are urmatoarele parti:

miezul – centrul subtire al fibrei pe unde circula lumina;

învelisul- materialul optic din afara care înconjoara miezul si reflecta lumina înapoi în el;

mediul protector- învelis de plastic care protejeaza fibra de stricaciuni şi umezeala.

un eseu despre comunicatiile pe fibra optica, cum s-a ajuns la necesitatea lor, avantaje, propagare luminii prin fibra, tipuri de configuratii de fibre, pierderi... a fost prezentat in cadrul Universitatii Tehnice din Cluj Napoca pt Optoelectronica.