Lucrarea “Ipostaze contemporane ale folclorului muzical
dâmbovitean” s-a materializat în urma unui lung si anevoios proces de
cautari, cercetari, analize si prelucrari a unui material etnografic si muzical
ce mi-a fost prezentat de numerosi informatori, acoperind aproape toata zona
judetului Dâmbovita.
Cele opt capitole ale prezentului demers îsi propune sa evidentieze
cele mai semnificative creatii muzicale, productii sau fenomene folclorice
fara a avea pretentia unei tratari exhaustive.
Partea introductiva, care constituie si capitolul I cuprinde, generic,
coordonatele istorico-geografice si etnofolclorice ale tinutului
dâmbovitean. Succesiunea secventelor si a “evenimentelor” (geografice,
istorice, etnografice si de creatie folclorica) s-au axat pe ideea generatoare a
lucrarii, aceea ca tinutul dâmbovitean este o vatra materiala si spirituala de
referinta a neamului românesc. Expunerea genurilor si categoriilor muzicale
reprezentative pentru folclorul dâmbovitean n-ar putea fi facuta fara a
prezenta contextul istoric, geografic, modul de existenta si continuitatea de
locuire a populatiei autohtone pe aceste meleaguri.
Zona geografica ce cuprinde judetul Dâmbovita este asezata în partea
central-sudica a tarii, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor
Ialomita si Dâmbovita si Cricovul Dulce (cu afluentii lor) - ape ce
fertilizeaza, deopotriva, glia si lirica :
“Dambovita apa dulce
Cin’ te bea nu se mai duce,
Ialomita apa ta
Buna ca inima mea.”
Vaile Dâmbovitei si Ialomitei au constituit porti de trecere (Drumul
mare, Drumul mocanilor, Ulita Vamii etc.) spre Ardeal contribuind la
schimbul de valori materiale, spirituale si culturale cu celelalte provincii
românesti.
Relieful foarte variat este dispus în trei etape, ce se succed de la nord
la sud ; zona montana (central-nordica), succesiunea de dealuri si depresiuni
(partea centrala a judetului), Câmpia Înalta a Dâmbovitei si Ialomitei cu
Câmpia de Subsitenta a Titului. În acest spatiu geografic s-a conturat de-a
lungul secolelor si mileniilor o civilizatie autentica ce pastreaza memoria
culturala si materiala a stramosilor nostrii.
Cercetarile arheologice efectuate pe teritoriul judetului Dâmbovita au
demonstrat o continuitate neântrerupta de locuire pe aceste meleaguri.
Primele indicii ale unei culturi materiale umane locale dateaza din
paleoliticul inferior - unelte de silex - descoperite în zona satelor Ionesti si
Puntea de Greci (partea sud-estica a judetului din perioada anterioara anilor
35.000 Î.Hr.).
În paleolitilcul superior (cca. 35.000-1.000 Î.Hr.) aria si numarul
descoperirilor cresc, atât în zona mentionata mai sus, cât si la Potlogi,
Morteni si Butimanu.
UNIVERSITATEA DE ARTE “GEORGE ENESCU” IASI
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
