Mi-am ales pentru lucrarea de atestare Franz Joseph Haydn pentru ca era considerat in intreaga Eurapa ca fiind cel mai mare compozotor in viata. In acea perioada, un al patrulea print Esterhazy, Nicolae al II-lea, in mare parte din motive de prestigiu, se hotarase sa reconstituie capela bunicului sau Nicolae Magnificul, dar a abandonat Esterhaza pentru Eisenstadt. Haydn a reluat conducerea acestei capele, dar cu obligatii mult mai restranse decat in trecut. Statea la Eisenstadt doua sau trei luni in timpul verii-aceasta pana in 1803, ultimul lui an activ iar restul timpului la Viena. Printul nu-i cerea decat o misa pe an, pentru sarbatorirea sotiei sale. Haydn putand, in rest, sa compuna ceea ce vroia : ultimile luin cvartete de coarde, versiunea vocala a celor Sapte cuvinte ale lui Hristos, imnul austriac Gotterhalde Franz den Kaiser si mai ales doua minunate oratorii, Creatiunea si Anotimpurile.
Haydn formeaza impreuna cu colegii sai mai tineri Mozart si Beethoven ceea ce in istoria muzicii este cunoscut sub numele de ’’ trinitatea clasica vieneza’’. El nu are nimic din acel batran timid a carui imagine ne-a fost transmisa de socolul al XIX-lea. Contrar lui Mozart, a fost mult mai putin ocupat de conventii. Inca din timpul vietii, i-a fost reprosat violent faptul ca si-a degradat arta prin umor si trasaturi plebee. A fost tipul creatorului original. Din 1760 pana la sfarsitul secolului, istoria muzicii devine din ce in ce mai mult asa si el va termina prin a o orienta intr-o directie care s-a mentinut, in buna masura, timp de 150 de ani. Haydn nu este creatorul cvartetului de coarde si nici al simfoniei, dar este cel care le-a dat titlurile deniblete, aducandu-le la cal mai inalt nivel. In primul gen mentionat a utilizat genial ’’forma de sonata ’’ si a exploatat, cu resurse inepuizabile, toate virtualitatile dialectice, atat pe planul travaliului tematic, cat si al relatiilor tonale. Din acest punct de vedere, Beethoven nu a fost cel mai mare, ci chiar unicul lui elev. Ca si Mozart, dar pornind de la elte premise, Haydn a facut din discursul muzical expresia unei actiuni dramatice.
Capitolul II
Introducere
Joseph Haydn avea sa realizeze pentru intia oara o astfel de imbinare pe taramul muzicii simfonice si de camera, care-i da dreptul de a fi socotit ca parinte al simfonismului vienez. De la el in linie ascendenta vor aparea pe orizontui vietii sociale si artistice figurile geniale ale lui Mozart, Beethoven,Schubert si altii, care vor desavarsi actiunea intreprinsa de el in procesul de dezvoltare al formelor sonato-simfonice.Haydn traieste intr-o epoca de mari framantari sodale. In Franta, miscarile de la sfirsitui secolului al XVIII-lea zguduisera din temelii feudalismul,trecind puterea in mainile burgheziei. Dupa revolutia din 1789, razboaiele de cucerire ale lui Napoleon adusesera din nou Europa intr-o mare fierbere.
In Prusia si Austria, feudalismul era prca puternic, iar ideile revolufiei franceze erau tinute in carantina, deoarece burghezia si celelalte clase oprimate aveau o constiinta revolufionara prea slaba. ,,Tot ce era mai progresist si mai revolutionar in gindirea germana din acel timp si-a gasit oglindirea in imagini artistice simple si concrete, cat si in speculatiile de ordin filozofic. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea s-a produs o miscare in domeniile complexe ale gindirii germane.Aparitia operelor marilor scriitori si filozofi, Goethe,Schiller, Lessing, Kant a aratat ca tendintele progresiste ale burgheziei germane isi puteau gasi atunci
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
