Materiale și Tratamente Termice pentru Sudare

14CrMo4-5

Introducere

Majoritatea oţelurilor termorezistente sunt slab aliate cu crom şi molibden. Deosebirea principală dintre aceste oţeluri şi cele refractare sau inoxidabile constă în faptul că ele se acoperă cu un strat de oxid de fier (ţunder). Acesta se detaşează uşor, piesa fiind în continuare distrusă prin oxidare. Limita dintre oţelurile termorezistente şi cele inoxidabile şi refractare este plasată la un conţinut de cca 12% crom.

Rezistenţa la cald a acestor oţeluri se exprimă prin rezistenţa la fluaj şi rezistenţa tehnică de durată. Rezistenţa la cald este determinată, în principal, de conţinutul de molibden, care măreşte stabilitatea carburilor şi temperatura de revenire.

Molibdenul se adaugă pentru că îmbunătăţeşte rezistenţa la avariere, datorită hidrogenului din fluidele de proces bogate în hidrogen şi îmbună-tăţeşte, de asemenea, rezistenţa la fluaj.

Cromul se adaugă în oţel pentru a se ameliora rezistenţa la coroziune. Cromul măreşte, de asemenea, rezistenţele la oxidare în aer, la atacul hidrogenului molecular şi a hidrogenului sulfurat. Cromul singur influenţează mai puţin rezistenţa la cald. Molibdenul formează carburi mixte care măresc rezistenţa la fluaj şi rezistenţa tehnică de durată..

Cap I

Definirea marcii de otel

14 - 0,14% C, 4 - 1% cr si 5 - 0,5% mo

Marca otel Romania UE Germania ISO America

14CrMo4-5 8184 (1987) (RO) EN 10028-2 DIN EN 10028-7 9328-2 (2004) A 387 Gr.12

Cap II

Caracteristici mecanice si compozitie chimica

Compoziţia chimică (%)

Criterii Min. Max. Aproximativ

C 0,08 0,18 -

Mn 0,4 1 -

P 0,035 -

S - 0,03 -

Si - 0,35 -

Cr 0,7 1,15 -

Mo 0,4 0,6 -

Cu - 0,3 -

Proprietati mecanice

Clasa Thickness mm Yield strength Mpa Tensile Strength MPa Elongation (A) % Impact Energy KV at Test temperature [J]

-20° 0° 20

14CrMo 4.5 ≤16 300 450-600 19 - - 31

16>to≤60 290 450-600 19 - - 31

60>to≤100 270 440-590 - - - 27

100>to≤150 255 430-580 - - - 27

150>to≤250 245 420-570 - - - 27

Cap III

Microstructura

Acest material are o structura ferito-perlitica.

In structura este posibil sa mai apara si bainita si martensita.

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea IMST