Migrația - studiu de caz

Obiectiv:

Evidenţierea relaţiei dintre migraţia urban-rural, rural-internaţional şi media de vârstă / situaţia economică a segmentelor de populaţie ce migrează.

Ipoteze:

1. Un procent semnificativ al persoanelor ce depăşesc vârsta de 60/65 ani femei/bărbaţi (vârsta la care se iese la pensie) tind să re/vină în mediul rural.

2. Un procent semnificativ al personalor din mediul rural cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani (perioadă ce marchiază finalizarea studiilor liceale / întemeierea unei familii) migrează în străinătate.

Definirea conceptelor :

migraţie = Deplasare în masă a unor triburi sau a unor populaţii de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali

urbanizare = Concentrare a populaţiei unei ţări în oraşe, creştere a numărului şi dezvoltarea acestora; transformare a unor localităţi rurale în centre cu caracter urban

urban = Care ţine de oraş, privitor la oraş; orăşenesc

rural = Care ţine de sat, privitor la sat; satesc

Metode:

Din lipsa unor baze de date reprezentative pentru studierea obiectivului propus, am ales să folosesc ca principală metoda analiza rapoartelor deja existente şi ca metodă secundară studiu de caz pe comuna Răstoaca, jud. Vrancea.

Teorie şi analiză:

IP 1. Conform raportului realizat de Dumitru Sandu pentru UNFPA „Urbanizarea în România:1990-2006”, populaţia României, preponderent cea din Moldova şi Transilvania revine în mediul rural. Intervalul 1997-2006 este reprezentativ pentru migraţia internă de la oraş la sat, fenomen datorat în special situaţiei de criză – socială, politică, economică – în care s-a aflat România. Printre factorii care au determinat creşterea migraţiei oraş – sat (anul de referinţă fiind 1997) se numără rata şomajului din mediul urban (aflată într-o continuă creştere), privatizarea sau oprirea activităţii în cadrul oraşelor monoindustriale (spre exemplu închiderea minelor din Valea Jiului), creşterea cheltuielilor pentru menţinerea unui nivel de trai adecvat în mediul urban, supra-aglomerea oraşelor, creşterea nivelului de poluare, dorinţa persoanelor cu un capital economic ridicat de a petrece o parte din timp într-un mediu propice unei bune dezvoltări psihice şi fizice (apariţia caselor de vacanţă în mediul rural).

Vizualizând informaţiile din suportul de prezentare realizat de D. Sandu în 2006 pentru dezbaterea EUROCONCEPT, se poate constata faptul că anii 1990-1991 au cea mai scăzută valoare privitoare la migraţia de la oraş la sat. O explicaţie posibilă constă în situaţia incerta în care se află populaţia României; mediul rural, centrat în principal pe activităţi agrare a avut de suferit datorită regresului agriculturii – diminuarea fondurilor acordate agriculturii etc. – fapt care a demotivat populaţia în a se întoarce în mediul rural (Anexa 1). Anul 1992 marchiază o creştere rapidă (de la 4 la 10) a migraţiei catre sat; explicaţia rezidă în scăderea nivelului de trai din mediul urban, creşterea ratei şomajului datorată în principal diminuării activităţilor industriale, şi nu în creşterea nivelului de trai şi a surselor de venit în mediul rural. Intervalul 1997 – 2003 evidenţiază disfuncţiuni la nivel economic pe ţara: migraţia de la oraş la sat este mai mare decât nivelul de urbanizare – fenomen ce nu coincide cu situaţia din restul Europei (D. Sandu 2006) şi se datorează în principal perioadei de tranziţie accentuată prin care a trecut România (conform D. Sandu anul 2007 marchiază o revenire la situaţia normală - urbanizare).

În Anexa 5 sunt preluate date din raportul UNFPA “Situaţia populaţiei lumii” 2007 întocmit de D.Sandu, care deasemenea întaresc afirmaţiile mai sus enunţate: începand cu anul 1991 creşte numărul persoanelor ce aleg să migreze de la oraş la sat datorită situaţiei economice disfuncţionale din mediul urban.

Migraţia - corespondenţă cu intervalele de vârstă şi situaţia economică