Etichetarea Produselor

Introducere

Prezenta lucrare își propune analiza etichetării mărfurilor, fiind structurată în cinci capitole. Am ales această temă, datorită faptului că informarea consumatorilor este un drept fundamental. Informarea consumatorilor apare, mai presus de orice, ca un fenomen de deplină transparență a relațiilor de piață, deci de dezvoltare a concurenței. Mai bine informați, consumatorii vor ști să aleagă mai eficient și astfel ei își vor îndrepta atenția spre acele produse al căror raport dintre calitate și preț îi favorizează.

Etichetarea produselor – principala sursă de informare a consumatorilor

Problema informațională referitoare la produse este deosebit de dificilă, iar extinderea și reînnoirea continuă a gamei de produse pun consumatorul în situația în care comparația și selecția necesită tot mai multe informații și timp pentru obținerea lor. Consumatorul depinde tot mai mult de informațiile care îi sunt puse la dispoziție, de exactitatea acestora, de accesul la ele și fiabilitatea lor. El caută, deci, niște repere și niște informații succinte, clare și corecte. Principala modalitate practică prin care se poate realiza dreptul la informare al consumatorilor este etichetarea produselor.

Scopul etichetării produselor este acela de a da consumatorilor informațiile necesare, suficiente, verificabile și ușor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care corespunde exigențelor lor din punct de vedere al nevoilor și posibilităților lor financiare, precum și de a cunoaște eventualele riscuri la care pot fi supuși. Cu alte cuvinte, eticheta aplicată pe produs constituie o sursă de informații utilizată de consumator în scopul unei alegeri conforme cu cerințele sale, dar și un element de securitate. Când se întâlnește o etichetă incorectă sau incompletă, riscul ca produsul să fie necorespunzător sau chiar periculos este foarte mare. Iată de ce eticheta nu trebuie să descrie sau să prezinte produsul într-un mod fals, înșelător, mincinos sau susceptibil să creeze o impresie eronată în privința naturii, identității, calității, cantității, originii sau provenienței produsului și nici nu trebuie să atribuie proprietăți sau însușiri pe care produsul nu le are sau care nu îl fac special în raport cu alte produse similare.

Dreptul la informare al consumatorilor nu poate fi realizat decât dacă există obligația agenților economici de a le furniza informațiile necesare despre bunuri si servicii. Obligația de informare nu trebuie confundată cu publicitatea. Aceasta nu are scopul de informare, ci de a atrage atenția publicului, de a vinde produsul.

Pentru consumator, utilitatea etichetei rezidă nu numai în respectarea dreptului la opțiune pentru un produs sau altul, ci și în informarea și educarea lui în calitate de cumpărător, inclusiv prin conștientizarea efectului pe care produsul îl are pentru propria sa necesitate.

Etichetarea produselor este o problemă de interes public, întrucât vizează protecția consumatorilor din punct de vedere biologic, economic și social, constituind în același timp și o barieră în calea comercializării produselor necorespunzătoare calitativ, a produselor falsificate și al celor pirat.

Eticheta – Definiție. Importanță. Funcții

Eticheta este un instrument esențial în actul de vânzare-cumpărare folosit ca purtător al informațiilor referitoare la mărfuri.

Eticheta este orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conține elemente de identificare a produsului și care însoțește produsul sau este aderent la ambalajul acestuia.

Scopul etichetării este acela de a oferi consumatorilor informațiile necesare, suficiente, verificabile și ușor de comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care corespunde exigențelor lor din punct de vedere al nevoilor și posibilităților lor financiare, precum și de a cunoaște eventualele riscuri la care ar putea fi supuși.

Etichetarea produselor este urmarea firească a dezvoltării civilizației umane, a creșterii nevoii de informare cât mai exactă și mai specială, mai ales pentru produse cum sunt alimentele, textilele, încălțămintea, detergenții, produsele cosmetice, aparatele electrocasnice etc.

Paraschivescu, Viorica, Asigurarea calității și protecția consumatorului, editura Moldavia, Bacău, 2006;

Vasile, Dinu, Protecția consumatorilor, editura ASE, București, 2011;

Dobrin, Cosmin, Calitatea în sectorul public, Editura Ase, București, 2006;

Zharia, S., Codul consumului, ANPC, 2005;

Legea 296/2004 privind Codul consumului.

Păunescu, C., Marfa și globalizarea pieței, Editura ASE, București, 2004

Academia de Studii Economice, Bucuresti. Facultatea de Comert