Analiza serviciului de sănătate în România

Introducere

Sanatatea si asistenta sociala reprezinta servicii indispensabile si extrem de importante pentru fiecare tara, indiferent de gradul acesteia de dezvoltare. Tratarea persoanelor cu afectiuni constituie o prioritate iar evolutia unei societati moderne in absenta serviciilor de sanatate este de neconceput intrucat radamentul populatiei apte de munca depinde de calitatea acestor servicii. Pe langa tratarea bolnavilor, personalul din domeniul de activitate analizat are rolul de a informa populatia cu privire la anumite boli pentru a putea realiza prevenirea lor si de a stopa epidemiile care pot avea efecte dezastruoase asupra oricarei societati.

Potrivit codului CAEN, aceasta clasa include activitatile de asistenta spitaliceasca si sanatoriala cum ar fi: serviciile mediacale, chirurgicale si tehnice ca diagnosticare, tratamente, interventii chirurgicale, analize, servicii de urgente si activitattile de asistenta medicala ambulatorie in cadrul carora se regasesc consultatiile si tratamentele efectuate de personalul medical specializat in medicina generala sau alte specialitati(inclusiv chirurgie). Tot din cadrul acestei clase fac parte si activitatile de asistenta stomatologica, alte activitati referitoare la sanatatea umana, neefectuate in spitale sau de medici, ci de paramedici autorizati prin lege sa trateze pacientii dar si activitati veterinare, activitati de asistenta sociala cu sau fara cazare.

Alegerea sanatatii si a asistentei sociale pentru a fi supuse analizei pe parcursul acestui proiect este motivata de importanta covarsitoare pe care acestea o au pentru buna functionare a oricarei societati desi au fost vizibil neglijate de catre organele de conducere.

Sanatatea din domeniul public, desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial , s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. Anul acesta, bugetul sanatatii abia da¬ca atinge 3% din PIB. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sis¬tarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale, medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari, mai de¬cente in remunerarea serviciilor lor, pa¬cientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Un¬garia, Austria, Germania, Franta, Spa¬nia. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana, situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. Unga¬ria dedica ingrijirii sanatatii ce¬ta¬tenilor sai 7% din PIB, Austria 8%, Ger¬mania peste 9%, Franta 10%, Spa¬nia 7%. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui gu¬vern res¬ponsabil. Cheltuielile pentru sana¬tate pe cap de locuitor, de doar 397 de dolari în anul 2008, aduc Ro¬mania în vecinatatea Cubei, Venezue¬lei si statului Panama. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sa¬na¬tatea fiecarui cetatean. Reducerea con¬tinua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica, a¬proape ucigasa, a sistemului. In aceste conditii, dezbaterea initiativei cetateneşti de fixare a bugetului sa¬na¬tatii la 6% din PIB nu este numai prio¬ritara, ci chiar vitala.

Un proiect de lege, promovat prin intiativa cetateaneasca (200.000 semnaturi) propune in anul 2010 6% din PIB pentru Sanatate, fata de 4.4% in 2007, 4.5% in 2008 si 3.2 % in 2009, ceea ce inseamna o evolutie ascendenta la nivelul acestui domeniu intrucat se pot face mai multe investitii in aparatura medicala, medicamente sau in reconditionarea unitatiilor sanitare.

Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoa¬rea adaugata in fiecare an la PIB-ul na¬tional prin ameliorarea starii de sana¬tate a cetatenilor si prin cresterea spe¬rantei de viata sanatoasa este impresionanta, ridicandu-se la 50% din creste¬rea PIB-ului. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sa¬na¬tate. Conform acestui model, nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate.

1. Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala

In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul.