1.Condimentele vegetale- clasificarea și sortimentul
Condimentele sunt substanțele care dau gust specific, iar cele care se schimbă aroma se numesc mirodenii sau substanțe aromate.
Este foarte greu să se facă o deosebire netă între aceste două categorii. Ele se grupează de obicei pe baza întrebuințărilor comune ce li se dau.
Utilizate în cantități mari ele devin iritante pentru mucoasa digestivă, ceea ce impune folosirea lor în limitele recomandate.
Plantele condimentare sunt recoltate în stadiile de dezvoltare și de maturizare optime, sunt sortate, deshidratate sau conservate prin procedee variate și ambalate.
Condimentele se pot clasifica:
Părțile utile în alimentație:
- flori și muguri florali: caperele, șofranul, cuișoarele, ienupărul;
- fructe: anasonul, chimionul, coriandrul, enibaharul, piperul;
- frunze: dafinul;
- rizomi: ghimbirul;
- semințe: muștarul, nucșoara;
- scoarța: scorțișoara;
După natura, originea și caracteristicele organoleptice:
- condimente naturale;
- condimente vegetale;
- condimente acide;
- condimente acide;
- produse condimentare industriale;
- uleiuri eterice și oleo-rezinele;
În continuare, o să mă expun pe analiza condimentelor naturale.
E de menționat că condimentele naturale se clasifică, după proviniență în:
- indigene: anasonul, coriandrul, feniculul, ienupărul, muștarul.
- tropicale: cuișoarele, curcuma, ghimbirul, ienibaharul, nucșoara, piperul, vanilia
- mediteraneene: caperele, dafinul, șofranul.
Condimentele vegetale pot fi picante (boia de ardei, muștarul, piperul ș.a) și aromate (mirodenii), care se obțin prin prelucrarea după anumite tehnolgii, a unor părți din plante cu rol condimentar sau a unor semințe și fructe.
Aceste condimente, datorită substanțelor aromate pe care le conțin, se întrebuințează atît la preparatele de bucătărie cît și la cele de patiserie.
Exemple de condimente vegetale: afinul, anasonul, ceapa, cimbrul de grădină, chimenul, coriadrul, cuișoarele, enibaharul, dafinul, scorțișoara, vanilia etc.
2. Caracteristica generală a condimentelor vegetale
Afinul – este un arbore care se găsește la liziera pădurii sub formă de tufe mici. De mărime unui bob de mazăre, fructul este renumitul condiment al preparatelor din carne de vînat. Conține acizi organici, zahăr, tanin, pectine și vitamine.
Anasonul- este originar din împrejurimile Mării Mediterane. Fructul de culoare maro-cenușiu conferă mîncării o aromă plăcută ce seamănă cu cea a chimenului, cu gust dulceag. Conține ulei volatil, acizi grași, proteine și zahăr.
Este utilizată în special în mîncările de sfeclă, morcov, dovleac, varză dar și pentru mîncărurile din carne de vînat care vor avea un gust aparte cu un sos de anason.
Ceapa- este una din cele mai vechi plante cultivate. Egiptenii o apreciau foarte mult, este originară din Asia Centrală, Afganistan și conține ulei volatile, vitamine, pectină.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.