1. Notiuni introductive:
Satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei intr-o societate civilizata presupune existenta unui sortiment variat de produse. Aceasta satisfacere este mult usurata in conditiile economiei de piata la baza careia se afla proprietatea privata care permite libera initiativa a agentilor economici in directia realizarii unei activitati economice eficiente.
Economia de piata permite ca raportul de marfuri intre cerere si oferta sa fie cat mai favorabil atat producatorilor cat si consumatorilor. Orice produs care prin proprietatile sale satisface nevoile altor persoane decat ale producatorilor si face astfel necesara vanzarea si cumpararea prin intermediul pietei se numeste MARFA.
Marfa are 2 elemente: valoare si valoare de intrebuintare.
Valoarea marfii este data de faptul ca marfa este produsul unei munci omenesti, a unei activitati economice in general. Valoarea marfii va fi cu atat mai mare cu cat pentru producerea ei se va consuma mai multa munca omeneasca. Acest lucru presupune ca marfa va fi si mai utila consumatorului.
In ceea ce priveste valoarea de intrebuintare, aceasta se refera la faptul ca marfurile sunt solicitate de cumparator prin utilitatea lor datorita proprietatilor pe care le au. Cu cat o marfa va avea mai multe proprietati, cu atat ea ca fi mai utila consumatorului si va fi solicitata mai mult pe piata. Cu cat un produs va dispune de mai multe valori de intrebuintare, cu atat el va satisface mai deplin cerintele beneficiarilor. Cu cat valoarea marfii este mai mare, si pretul in consecinta. Valoarea de intrebuintare are un pronuntat caracter dinamic care se accelereaza pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii, dar si in functie de cerintele crescande ale populatiei.
Intre valoarea de intrebuintare a produsului si costul acestuia mai intervine un factor deosebit de important si anume calitatea. Calitatea reprezinta gradul in care o marfa satisface cerintele consumatorului. Intre valoarea de intrebuintare, calitate si pret, exista un raport direct proportional.
2. Povestea marcii Milka
Incepem cu anul 1797: pe 9 octombrie se naste in Elvetia, la Boudry, Philippe Suchard. In septembrie 1814, el isi incepe ucenicia de cofetar in ciocolateria din Berna a fratelui sau Frédéric. In mai 1824 el isi indeplineste un mare vis: Philippe Suchard pleaca in lunga calatorie spre marea America.
Pe 17 noiembrie, Philippe Suchard isi deschide propria ciocolaterie in Neuenburg. Intr-un anunt publicat, el face reclama pentru un nou desert proaspat, "au chocolat fin de sa fabrique", ceea ce inseamna in romana “ciocolata fina de casa”. Din pacate, nu se cunoaste exact cum producea aceasta ciocolata. Probabil ca totul era produs manual, la acea vreme neexistand in Neuenburg nici macar o moara de apa. Deja la un an dupa deschiderea ciocolateriei, Philippe Suchard pune in practica cel de-al doilea proiect al sau.
Pentru a nu mai fi nevoit sa produca totul manual, se hotaraste sa isi extinda afacerea. Astfel, in 1826 el reuseste sa inchirieze foarte avantajos o moara parasita, in satul invecinat, Serriéres. In continuare, el reconstruieste moara, dotand-o cu o roata, care ii va servi drept masina de framantat, respectiv rotor cu doua pietre de moara imense. Cu ajutorul acestui utilaj, Suchard putea produce 25-30 kg de ciocolata pe zi, pe care in prima faza a vandut-o sub forma de tablete sau napolitane.
In 1887, Carl Russ Suchard, ginerele lui Philippe Suchard fondeaza prima fabrica de ciocolata din Imperiul Austro-Ungar de la acea vreme. La acel moment, ciocolatei (cu exceptia ciocolatei lichide) nu ii fusese adaugat lapte, astfel incat acesta era o delicatese inchisa la culoare si amaruie. Abia in anii 1890 a fost scoasa pe piata ciocolata cu lapte Suchard. Unsprezece ani mai tarziu, in 1901 „Legenda Mov” vede lumina zilei, cand numele marcii „Milka” este inregistrat. Inca de la aparitie, ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind imprimate o vacuta si o vedere panoramica a Alpilor. Numele „Milka” reprezinta, de fapt alaturarea primelor silabe ale cuvintelor lapte (Milch) si cacao (Kakao) in limba germana.
Din pacate, pionierul Philippe Suchard nu a putut trai si el clipa importanta, deoarece a murit in anul 1884. Insa, ceea ce a lasat in urma, celor patru copii ai sai era o fabrica de ciocolata de prima clasa, care produce pana in zilele noastre produse delicioase din ciocolata.
Din acest scurt istoric, putem observa ca intr-adevar ciocolata Milka este produsul unei munci omenesti si are o valoare de intrebuintare destul de ridicata. Valoarea de intrebuintare este o notiune care are un continut tehnic, economic, socio-uman, toate raportate la necesitatile societatii.
Continutul tehnic al ciocolatei Milka presupune cunoasterea principalelor proprietati ale produsului finit, si anume: materii prime, proces tehnologic (sfera productiei); ambalare, transport, depozitare (sfera circulatiei); termen de garantie, livrari de marfuri, orare de functionare prelungite (sfera serviciilor comerciale).
Referatul de fata este o analiza merceologica ampla a ciocolatii Milka. A fost prezentat in cadrul Facultatii de Stiinte economice din Sibiu
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
