Semiologie Cardio-Vasculara

SIMPTOME

Durerea retrosternala si precardiaca poate avea cause diverse: cardiovasculare, pleuropulmo-nare, nediastinale, parieto-toracice si procese patologice extratoracice. Cauzele cardiovasculare sunt reprezentate de suferinte ale aortei, coronarelor, pericardului si mai rar ale miocardului insusi.

Durerea in angina pectorala

Se datoreaza dezechilibrului intre necesitatile de oxygen ale miocardului si posibilitatile circulatiei coronariene de a-l aproviziona. Etiologia anginei pectorale: ateroscleroza coronariana, coronarite, stenoza aortica, cardiomiopatia hipertrofica, hipertensiunea arteriala pulmonara severa, tahiaritmii paroxistice, anemii severe, hipertiroidism, febra. Caracterele durerii din angina pecto-rala de efort sunt:

a) localizare: tipic, durerea e resimtita de bolnav in spatele portiunii mijlocii sau inferioare a ster-nului, relative difuz, asa incat bolnavul o arata frecvent cu palma deschisa si degetele indepartate sau cu pumnul mainii drepte, in plin stern. Mai rar sediul este precordial, in epigastru sau intr-o zona de iradiere.

b) iradiere: cel mai frecvent iradiaza in umarul stang, membrul superior stang pe marginea ulnara, pana la degetele IV si V. Uneori durerea incepe intr-o zona de iradiere si se poate extinde sau nu retrosternal-precordial.

c) caracter: cel mai frecvent durerea este constrictiva, sub forma de presiune, arsura, strivire si mai rar durerea este sub forma de junghi sau imbraca senzatia de discomfort greu de definit. Uneori, durerea este inlocuita de simptome digestive: disfagie, eructatii, pirozis.

d) durata medie: 3-5 minute, maxim 15 minute

e) intensitate: moderata sau intense. La debutul crizei are intensitate mica, dar creste progresiv pana la un maxim, dupa care diminua sau dispare.

f) conditii de aparitie: durerea apare frecvent in conditiile unui efort fizic de o anumita intensitate, care este variabil de la un bolnav la altul. Durerea apare dupa inceperea efortului si nu dupa ter-minarea acestuia. Alte conditii de aparitie: frigul, emotiile, mesele abundente, efortul sexual, ta-hiaritmiile, hipoglicemiile, fumatul, efortul de defecatie. In angina de decubit sau Vaquez durerea insoteste crizele de dispnee paroxistica nocturna

g) conditii de disparitie: criza anginoasa cedeaza la repaus sau dupa administrarea inhalatorie, sublinguala sau intravenoasa de medicamente coronarodilatatoare.

h) proba terapeutica folosind nitroglicerina: este pozitiva daca durerea dispare in 1-3 minute de la administrarea sublinguala a nitroglicerinei, care trebuie sa fie active. Disparitia trebuie sa fie completa deoarece nitroglicerina sporeste toleranta la efort.

i) echivalente ale anginei pectorale: sunt dispneea de efort si fatigabilitatea la efort sau imediat dupa incetarea lui, prin disfunctie ventriculara diastolica si, respectiv, sistolica, datorate ischemi-ei miocardice acute.

j) Frecventa crizelor anginoase: este dependenta de severitatea leziunilor coronariene si de expunerea la conditiile care declanseaza durerea. In cursul ciclului circadian, crizele anginoase au predispozitie sa apara mai des intre momentul trezirii si ora 9 a.m.

k) simptome de acompaniament:anxietate, senzatia mortii iminente si uneori, dispnee inspiratorie.

Durerea din infarctul miocardic acut

Apare de obicei in absenta unor factori declansatori evidenti, este localizata tot retrosternal dar are si extensie precordiala si aceleasi iradieri si character ca durerea anginoasa; uneori este localizata retroxifoidian sau in epigastru.Durerea este atroce, nu cedeaza la nitroglicerina si frecvent nici la opiacee complet. Durata este de peste 20 minute-ore. In afara de simptomele si semnele de acom-paniament din angina pectorala mai sunt prezente: transpiratii, paloare, la debut-greturi, varsaturi, hi-potensiune si in primele 24 de ore palpitatii, expresie a tulburarilor de ritm cardiac.

Durerea din pericardita acuta

Aparitia durerii coincide frecvent cu febra sau survine dupa un frison. Are intensitate variabila si se intensifica in pozitia de decubit, la rotatia trunchiului, la tuse, deglutitie, in inspiratie. Diminua in pozitie sezand, cu corpul aplecat ininte. Este perceputa retrosternal, de a lungul marginii stangi a sternului si in epigastru; iradiaza in regiunea cervicala, in muschiul trapez si umerul stang.

Palpitatiile

Palpitatiile sunt perceperea de catre bolnav a contractiilor cordului sau. Ele pot apare la orice su-biect in conditii de efort, emotii, anxietate, depresii, febra, abuz de alcool, cafea si tutun, dar si la hi-pertiroidieni, anemici, dupa unele medicamente sau la bolnavii cardiovasculari.

Dispneea

Dispneea cardiaca este dishematozica (insuficiență a fixării oxigenului în globulele rosii) si este consecinta perturbarii functiei respiratorii in urma incetinirii fluxului sanguine din cauza insufientei ventriculare stangi.Tipuri de dispnee cardiaca:

• dispneea de efort - este expresia scaderii rezervelor functionale ale cordului. Daca in repaus ini-ma asigura necesitatile gazoase si circulatorii ale organismului, la o solicitare suplimantara nu mai face fata. Dispneea este patologica atunci cand apare sub un nivel considerat normal pentru varsta, sexul si antrenamentul subiectului, sau cand apare la eforturi la care inainte nu era prezenta. In evolutia unei cardiopatii dispneea de efort poate apare precoce (stenoza mitrala dato-rita hipertensiunii pulmonare) sau tardiv(insuficienta ventriculara stanga din insuficienta aortica).

• dispneea de repaus - in clinostatism si la subiectii, normali ventilatia si circulatia pulmonara sunt mai dificile decat in ortostatism; acest fapt este imperceptibil deoarece intervin rezervele functionale intacte ale cordului.