Rujeola, diagnosticul pozitiv și cel diferențial, forme clinice

Diagnosticul pozitiv al rujeolei este, in general, usor. Pentru aceasta se folosesc date epidemiologice (lipsa rujeolei din antecedente, contact infectios cu 10 12 zile inainte), semne clinice (catar oculo-respirator intens, facies plangator, enantem bucal, semnul Koplik, eruptie caracteristica) si date de laborator (leucopenie). Examenul citologic al secretiei nazale prin care se pun in evidenta celulele gigante, multinucleate, caracteristice rujeolei, are valoare diagnostica mai ales in perioada prodromala a bolii.

Izolarea virusului rujeolic nu constituie o metoda uzuala de diagnostic. Reactiile serologice, care permit un diagnostic sigur, punand in evidenta prezenta si tritrul anticorpilor, sunt urmatoarele: reactia de hemaglutinoinhibare, reactia de fixare a complementului, reactia de neutralizare.

Diagnosticul diferential. In stadiul preeruptiv, rujeola poate fi confundata cu variate viroze respiratorii (gripa, adenoviroze, guturai), de care trebuie diferentiata prin anamneza epidemiologica, enantemul bucal si semnul Koplik.

- scarlatina (angina, absenta catarului respirator, topografia si caracterul sunt deosebite, paloare circumorala); Rujeola cu eruptie reliefata.

Rujeola cu eruptie miliara.

Rujeola cu eruptie buloasa.

Rujeola cu eruptie purpurica.

Rujeola cu eruptie confluenta.

Rujeola modificata sau mitigata (dupa administrare de gammaglobuline in perioada de incubatie) are aspect atipic, frust, lipsind unele simtome, sau aparand intr-o forma discreta; simptomele catarale pot lipsi, iar eruptia consta dintr-un numar redus de pete risipite pe corp; aceasta forma poate aparea la 3-5 luni de la nastere, la sugarii care mai detin un rest de imunitate materna.

7. Rujeola fara eruptie apare la vaccinati sau la cei care au primit un material de imunizare pasiva, aceasta forma trebuie diagnosticata insa pe baze sigure: clinice, epidemiologice Dupa intensitatea simtomatologiei: 1. Rujeola atipica are o perioada de invazie mai lunga (5-7 zile) sau mai scurta (1 zi); semnul Koplik apare tardiv, concomitent cu eruptia (probabil prin modificarea reactivitatii organismului; in urma unei alte boli infectioase, sau prin unele tratamente medicamentoase administrate la inceputul bolii). 2. Rujeola atipica la imunizati cu vaccin inactivat. La copiii astfel vaccinati, s-a constatat aparitia, la cativa ani dupa vaccinare, a unei rujeole atipice si severe (datorata sensibilizarii), ceea ce a condos la renuntarea la acest vaccin.

3. Rujeola la copii malnutriti (rujeola tropicala). La copii subnutriti (in special in regiunile tropicale din tarile in curs de dezvoltare), evolutia rujeolii este deosebit de severa, cu frecvente complicatii si mortalitate mare (pana la 50%). La acestia viremia este persistenta, virusul rujeolic putand fi izolat pana la a 13-a zi. In limfocite, se gasesc cantitati mari de antigen viral, iar anticorpii hemaglutinanti si neutralizanti sunt in titru foarte coborat in ...