Sistemul stomaognat este un conglomerat de organe si tesuturi de o mare varietate structurala, fiecare dintre ele indeplinind functii specifice, dar toate componentele sale concura impreuna la realizarea unor functii proprii: masticatia, deglutitia, fonatia, fizionomia etc.
Masticatia apare din punct de vedere filogenetic la mamifere o data cu diferentierea grupelor dentare.
Prehensiunea la mamifere a fost inlocuita de actiunea mainilor care manipuleaza diferite instrumente (tacamuri) ce sectoineaza alimentele inainte ca ele sa fie introduse in cavitatea orala.
La om functia masticatorie incepe sa se desfasoare o data cu formarea arcadelor dentare temporale. Pana la varsta de 6 ani, la copil, predomina miscarile de propulsie-retropulsie ale mandibulei.
Dupa cea de-a doua inaltare a ocluziei (odata cu aparitia molarilor I permanenti) over-bite-ul realizat de frontali blocheaza miscarile de propulsie ale mandibului. Toate componentele sistemului stomato-gnat incep sa se adapteze la noile dimensiuni si reliefuri ale arcadelor dentare si la o alimentatie heterogena care necesita contractii musculare mai ample si mai energice.
Masticatia se desfasoara ca un act reflex cu control voluntar. In masticatia voluntara impulsul miscarii de coborare-ridicare a mandibulei pleaca din circumvolutiunea precentrala a lobului frontal spre celulele Betz (primul neuron motor) si de aici in nucleul masticator coordonator din punte care declanseaza miscarea de coborare-ridicare a mandibulei.
In masticatia reflexa, impulsurile stimulatoare din diferite zone reflexogene ale cavitatii bucale ce iau contact cu alimentele trec prin primul neuron senzitiv al ganglionului Gasser de unde prin axonii acestuia descind in neuronul motor din punte care declanseaza coborarea mandibulei.
Adultul prezinta un sistem automatizat de masticatie care are la baza reflexe conditionate aflate sub controlul SNC. Se descriu 4 tipuri de masticatie: A. Tipul tocator la care predomina miscarile de coborare-ridicare ale mandibulei B. Tipul frecator (diductor) la care predomina miscarile de lateralitate C. Tipul propulsor la care predomina miscarile de propulsie-retropulsie D. Tipul mixt cel mai des intalnit, unde apar toate tipurile de miscari.
In cadrul procesului de masticatie se disting 2 timpi: 1. timpul mecanic (de sectionare si fragmentare a alimentelor) 2. timpul fizico-chimic (de insalivare si prelucrare enzimatica a alimentelor in vederea definitivarii bolului alimentar). 1. Mecanica masticatiei Timpul mecanic al masticatiei are drept scop sectionarea si fragmentarea alimentelor introduse in cavitatea bucala.
Prehensiunea si incizia alimentelor sunt acte functionale in cursul carora incisivii superiori pot atinge limita superioara a diafragmului Posselt.
Pentru prehensiune, mandibula coboara din pozitie de postura atat cat este necesar prizei interarcadice a fragmentului alimentar. Prin ridicarea mandibulei dupa o traiectorie usor ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
