Puncte Trigger

Punctele trigger sunt puncte dureroase localizate la nivelul musculaturii scheletice, denumite popular şi noduli musculari. Ele determină fie o durere şi contractură musculară locală, fie o durere reflexă în alte regiuni ale corpului. Janet G. Travell şi David G. Simons afirmă că un punct trigger doare “ca naiba” atunci când apeşi pe el. Punctele trigger apar ca urmare a unor suprasolicitări ale acelei grupe musculare, ceea ce determină eliberarea unei cantităţi mai mari de ioni de calciu şi duce la epuizarea rezervelor de calciu. Reducerea cantitatii ionilor de calciu menţine contracţii nefiziologice la nivelul fibrei musculare care comprimă capilarele sanguine producând o ischemie locală şi secundar duce la acumularea unor produşi intemediari ai metabolismului glucidelor care în cantitate mare devin toxici (acid lactic).

Cauzele apariţiei punctelor trigger sunt multiple:

- traumatismele musculare produse de diverse accidente;

- accidente auto;

- alunecări şi întinderi musculare din timpul unei activităţi sportive sau în timpul activităţiilor profesionale fizice;

- întinderi musculare survenite în timpul repetării unor mişcări care forţează limita maximă de elasticitate în timpul unei activităţi sportive sau lucrative, traumatisme datorate posturilor menţinute inadecvat.

- stresul emoţional ce cauzează anxietate si tensiune musculara,

- alergii,

- deficite nutriţionale,

- factori chimici perturbatori ai activitati fiziologice musculare,

- probleme ortopedice congenitale sau dobândite ( picior plat, genu varus si genu valgus etc.).

Punctele trigger pot fi uşor depistate, pacientul se posturează într-o poziţie relaxantă pentru muşchiul respectiv după care prin palpare directă sau prin manevre de fricţiune transversală cu degetele se caută punctele dureroase de pe suprafaţa muşchiului. La apăsarea fermă a acestor puncte durerea se exacerbează. După localizarea acestor puncte trebuie sa cercetaţi toata lungimea acelui muşchi pentru a descoperi punctul de maximă tensiune şi durere la cea mai mică presiune adică punctul trigger. Exacerbarea durerii nu trebuie să alarmeze pacientul. Scăderea acestui disconfort prin masaj terapeutic va semnala că punctul trigger este depistat corect. Pe lângă aceste metode, ce se adresează direct punctelor dureroase, se mai pot folosi şi EMG care poate localiza cu precizie punctele trigger.

Pentru a diferenţia punctul trigger activ de cel latent se aplică o presiune fermă pe acest punct de maximă tensiune, un punct activ va fi mult mai tensionat decât unul cronic şi va declanşa o durere reflexă în altă parte a corpului. Uneori trebuie să se insiste cu presiune pe punctul trigger pentru ca durerea reflexă să se declanşeze.

Femeile între 30 şi 50 de ani sunt cele mai afectate de punctele trigger, acestea întâlnindu-se cel mai frecvent la muşchii capului şi gâtului (sternocleidomastoidian, trapez, scapular, romboid, scaleni). Dacă un punct trigger se instalează în muşchi este bine să fie tratat cât mai repede, deoarece acesta poate duce la tulburări ale somnului, probleme ale articulaţiei/discului vertebral/osului, chiar la o sănătate precară.

Fig. 1. Punctele trigger ale muşchiului sternocleidomastoidian.

Fig. 2. Punctele trigger ale muşchiului romboid.

Pentru sportivi, dar şi pentru celelalte categorii de pacienţi cu suferinţe legate de punctele trigger, este foarte important să se apeleze la un tratament rapid şi corect al acestor deficiente, care reduc eficienţa sportivă precum şi faptul că ajung să reprezinte un impediment în desfăşurarea activităţilor zilnice. Aceste puncte pot duce prin tratare superficială la deficiente mai grave şi iremediabile ale aparatului locomotor cum ar fi rupturi musculare, şi chiar spondiloze, artroze, artrite. Este foarte important să ne orientăm şi spre a preveni asemenea deficienţe printr-o profilaxie adecvata atât în cazul sportivilor cât şi în cazul subiecţilor cu ocupaţii mai puţin solicitante din punct de vedere fizic.

UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT