Plante medicinale

Heterozidele sunt un grup de substante de natura vegetala care prin reactii de hidroliza pun in libertate una sau mai multe oze si o parte neglucidica numita aglicon sau genol.

Agliconul reprezinta partea specifica combinatiei si poate avea o structura chimica variata.

Caracterul general care include heterozidele in clasa glucidelor este partea glucidica. Aceasta parte glucidica poate fi oza sau oligozida (din mai multe oze).

Raspandire: - au o raspandire relativ mare;

- au fost identificate in numeroase plante;

- unele sunt specifice anumitor familii;

- se gasesc in toate organele plantei sub forma de una sau mai multe heterozide.

Structura chimica numarul ozelor este foarte variat insa predomina pentozele. Prin hidroliza acida sunt scindate in componenti cu refacerea oxidrilului glicozitic. Hidroliza alcalina nu este posibila. Mai poate avea loc si o hidroliza partiala enzimatica care este specifica, dar care se face numai in prezenta unei enzime.

Actiune farmacodinamica se datoreaza agliconului, iar catena glucidica are rol in:

1. marirea solubilitatii in apa;

2. marirea absorbtiei;

3. influenteaza direct activitatea.

CYNARAE FOLIUM din familia ASTERACEAE cu denumirea populara de anghinare.

Caractere macroscopice: frunzele sunt mari, bi sau mai mult penat lobate, cu lobii spinosi. Fata superioara este glabra, iar fata inferioara este paslos tomentoasa. Frunzele sunt late de 6 - 7 centimetri si lungi de 50 centimetri. Gustul este foarte amar, iar mirosul este inodor. Culoarea este verde inchis pe partea superioara si cenusie pe partea inferioara.

Compozitie chimica: contine o substanta numita cinarina, acid clorogenic, acid criptoclorogenic, acid neoclorogenic, substante flavonice, un compus cu proprietati antitumorale numit cinaropicrina.

Actiune si intrebuintari: cea mai importanta functie este intarirea functiei antitoxice a ficatului, are actiune coleretica ( stimuleaza secretia biliara). Scade concentratia lipidelor totale, prevenind intoxicatiile si hepatitele cronice. Se mai utilizeaza in tratarea hiperepidemiilor. Prezinta o actiune diuretica datorata compusilor flavonici si mai favorizeaza sinteza antitoxica de eree.

P.F. - ANGHIROL - comprimate;

- solutie apoasa.

P.F. - MAG - ANGHIROL - au asociat saruri de magneziu. Infuzia se bea dimineata pe stomacul gol stand culcat timp de 20 - 30 minute pe partea dreapta a organismului. Restul cantitatii se bea pe parcursul zilei, dar tot inainte de mese. Intra in compozitia ceaiurilor hepatic, gastric, stimulent.

UVAE URSI FOLIUM din familia ERICACEAE cu denumirea populara de strugurii ursului.

Caractere macroscopice: frunzele sunt coriacee, groase, pieloase, cu suprafata lucioasa si cu o forma spatulata avand marginea intreaga si sunt petiolate. Nervura mediana este invaginata pe fata superioara, iar pe cea inferioara nervurile secundare formeaza o retea caracteristica. Culoarea pe fata superioara este verde deschis, lucios, iar pe fata inferioara verde deschis mat. Datorita taninurilor prin pastrare frunzele devin din verzi rosii. Lungimea este de maxim 2 centimetri si latimea de 1 centimetru. Gustul este amar astringent, iar mirosul inodor.

Compozitie chimica: contine arbutozida, metil arbutozida, tanin galic, flavonozide si acid ursalic.

Actiune si intrebuintari: prezinta actiune antitoxica si diuretica. Se intrebuinteaza in tratamentul bolilor cailor urinare atat cele inflamatorii cat si cele infectioase.

VITIS IDAEAE FOLIM face parte din familia ERICAEAE cu denumirea populara de merisor de munte sau coacaze de munte.

Caractere macroscopice: frunzele sunt coriacee, eliptice, cu petiol scurt, cu marginea intreaga sau usor crenelata. De obicei marginile sunt rasucite catre fata dorsala. Fata superioara este mai lucioasa cu nervura mediana invaginata. Fata inferioara este mata cu nervura proeminenta. Culoarea este verde inchis pe fata superioara, iar pe cea inferioara este verde deschis cu numeroase puncte brune. Tot datorita taninurilor prin pastrarea frunzelor, acestea devin verzi - cenusii - roscate.

Compozitie chimica: contin glicozide ale hidrochinozei, arbutozida si metil arbutozida, tanin galic, glucide si ceara.

Actiune si intrebuintari: se foloseste sub forma de decoct sau infuzie in tratamentul bolilor cailor urinare. Se mai utilizeaza in stari inflamatorii purulente. Are o actiune antiseptica datorita hidrochinonei care se elimina prin urina colorand urina in verde. Datorita taninurilor are actiune astringenta si antiseptica. Se utilizeaza in catar vezical,cistite, pielite, uretrite. Se mai poate combate diareea, leucoreea si hemoragiile. Totusi prezinta si un dezavantaj datorita hidrochinonei, irita mucoasele, produc hipersensibilizare manifestata prin alergii. Curele vor fi scurte si se recomanda adaugarea de bicarbonat de sodiu (1/2 lingurita la o cana de infuzie sau decoct). Intra in componenta ceaiului diuretic numarul 2. Se foloseste si in guta (acumulare de acid oxalic la incheieturi, articulatii cu dureri mari).

FLAVONOIDE

Flavonoidele sunt clasa de compusi care dau culoare (toate culorile).

Este un grup de substante naturale de origine vegetala, derivati a-i dezopiranului si care constituie o parte din pigmentii colorati din flori si fructe. Ca raspandire sau identificat peste 500 de compusi responsabili de aceasta pigmentare. In regnul animal sunt aduse prin alimentatie. Se intalnesc in urmatoarele familii: ERICACEAE, ASTERACEAE, MALVACEAE, ROZACEAE, RUBIACEAE, URTICACEAE, UMBELIFERE. Se gasesc in toate organele plantei dar mai ales in cele tinere, in special in epiderme, frunze tinere, boboci, muguri si flori abia deschise.

Proprietati fizico - chimice:

- sunt substante solide cristalizate;

- sunt colorate marea majoritate in diverse nuante de galben;

- nuantele se datoreaza existentei in structura a gruparilor

cromofore;

- sunt inodore si fara gust;

- sunt greu solubile in apa si prezinta fluorescenta in ultraviolete.

Rolul in organismul vegetal:

- intervin in respiratia celulara;

- sunt factori de economisire a-i acidului ascorbic (vitamina C);

- au rol in procesele de oxidare;

- sunt atractante adica atrag insectele fiind denumite si hormoni

vegetali;

- in timpul infloririi are loc mirajul culorii unor flori pentru majoritatea

sau in timpul conservarii acestora.

Actiune si intrebuintari: principala actiune si importanta este ca maresc rezistenta capilarelor sangvine impiedicand hemoragiile = se numeste capilaro-protector. Se numesc factori pi (de permeabilitate), sunt usor vasodilatatoare, antioxidante pentru grasimi, antiinflamatoare, antiedematoase. Unele specii prezinta si proprietati spasmolitice.

SOPHORAE FLOS face parte din familia FABACEAE cu denumirea populara de salcam japonez.

Produsul este constituit din bobocii florali de la specia SOPHORA JAPONICA.

Bobocii sunt galbeni - verzui in stare uscata. Uscati la peste 400 Celsius devin sfaramiciosi, lungimea este de 1 - 1,5 centimetri, iar gustul este amarui - mucilaginos.

Compozitie chimica: contine rutozid in proportie de 12 - 25%, mai contine mucilagii, glucide si pectine.

Actiune si intrebuintari: este un diminuant al fragilitatii vasculare si permeabilitatii vaselor sangvine. Se asociaza la medicatia diuretica, sedativa si

Vasodilatatoare. Se foloseste pentru prevenirea arterosclerozei si in prevenirea inflamatiilor seroaselor cum ar fi: leurozia, penitonita si periartrita.

P.F. = RUTOZID, TAROSIN, RUTIN - S, VENERUTON, RUTOKEN, DETRALEX, TROXERUTIN.

BETULAE FOLIUM face parte din familia BETULACEAE cu denumirea populara de mesteacan sau de betula alba.

1. Dumitru Dobrescu - ,,Farmacoterapie practica", volumele I si II, Editura Medicala, 1989.

2. Vasile Stroescu - ,,Bazele farmacologice ale practicii medicale", Editura Medicala, 1997.

3. Nicoleta Cristea - ,,Farmacologie generala", Editura Didactica si Pedagogica, 1998.

4. Nicoleta Cristea - ,,Farmacologie note de curs", Editura Medicala, 1998.

5. Vasile Stanescu - ,,Tehnica farmaceutica", Editura Medicala, 1998.

6. Popovici si Lupuleasa - ,,Tehnologie farmaceutica", Editura Polirom, 1997.

7. Gheorghe Danila - ,, Chimie farmaceutica", Editura Al, 1996.

8. Haulica - ,,Fiziologie medicala".

9. Ursula Stanescu - ,,Tratat de farmacocognozie", Editura Medicala, 1995.

10. Aurelia Popescu - ,,Tratat de biochimie medicala", Editura Medicala, 1991.

11. Farmacopeea Romana X.

12. Memomed.

13. Agenda Medicala.

14. Reviste Medicale - Update, British Medical Journal.