Esenta nutritiei este furnizarea prin alimentatie a necesarului de constituenti structurali de baza - protide, glucide si lipide, care in ansamblu asigura energogeneza. Ansamblul nutrientelor acopera in primul rand necesarul energetic care trebuie sa compenseze consumurile energetice si sa asigure un bilant echilibrat. Necesarul variaza dependent de viteza proceselor metabolice pe fondul inaltimiii, greutatii, masei corporale, in raport cu varsta, sexul, constelatia hormonala, solicitari adaptative - in special activitatea fizica.
Necesarul proteinic
Proteinele sunt constituenti alimentari fundamentali, ele asigura necesarul de azot organic, de aminoacizi si derivati ai acestora si in plus energogeneza echilibrata, prin faptul ca au in compozitie acizi glucoformatori si cetoformatori.
In structura proteinelor umane intra 20 de ?-aminoacizi dintre care 8 esentiali la adulti: valina, leucina, izolecina, treonina, lizina, triptofanul, fenialanina si metionina. La copii se considera esential si histidina. Necesarul de aminoacizi la adult este de 6g/zi, el variaza cu varsta si cu efortul depus. In conceptul actual al alimentatiei bazat pe criterii stiintifice, cea mai mare parte din alimentele consumate trebuie sa fie de origine vegetala.
Continutul in proteina al vegetalelor este variabil, legumele boabe uscate fiind cele mai bogate si cu o valoare biologica relativ mare. Soia are 38% proteine, valoare biologica=0,74 .
Necesarul glucidic
Necesarul glucidic legat de aportul energetic la adult este de cel putin 100g/zi. Absenta din alimentatie a glucidelor nu provoaca tulburari, cu conditia sa abunde proteinele. Pe langa rolul energetic, glucidele indeplinesc roluri structurale : intra in compunerea acizilor nucleici, a glicozaminoglicanilor, a conditrinsulfatilor, etc. Glucidele ca fibre alimentare sunt absolut necesare pentru optimizarea digestiei ti absorbtiei digestive, echilibru nutritional si epurarii digestive a unor constituenti nocivi endogeni si exogeni, de aport alimentar.
Glucidele provin cel mai mult din vegetale si in foarte mica masura din alimente de origine animala. Ele sunt predominant polizaharide, sub forma de glicogen (din sursa animala) si amidon (sursa vegetala). Amidonul din cereale, legume si zarzavaturi , in buna parte rezista la actiunea digestiva din intestinul subtire, dar dobandeste digerabilitate dupa procesare la cald. Dizaharidul zaharoza se gaseste in legume, zarzavaturi si in special fructe, in vegetalele dulci (fructe) si in miere se gasesc si monozaharidele: fructoza si zaharoza.
Cea mai mare pondere in aportul de fibre vegetale o au leguminoasele uscate si cele proaspete, apoi fructele, in special merele si perele, cerealele nedecorticate, etc.
Necesatul vitaminic si de oligoelemente
Alimentatia trebuie sa asigure aportul a 13 vitamine dintre care 4 liposolubile (absorbite de grasimi) si 9 hidrosolubile.Pe langa vitamine corpul uman mai are nevoie si de minerale si altti nutrienti. In continuare vom prezenta cateva din vitaminele
Biologia alimentatiei si alimentatia fiziologica"
prof. Aurel Ardelean, Francisc A.Schneider, Liana Mos
2. www.gradinamea.com
3. www.wikipedia.org
4. Farmacopeea romana, editia a X-a
5.Cartea nutritiei optime, Patrick Holford, editura All
6.Armonia din farfurie, Wolinski, Maryse, editura Corint
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
