Bernardino Ramazzini

Bernardino Ramazzini considerat fondatorul medicinei industriale/profesionale. Studiile sale a bolilor profesionale si amasurilor de protectie a lucratorilor au incurajat asigurarea lucratorilor cu protectie si legi de compensatie. In 1700 el a scris prima sa carte importanta a bolilor profesionale si a industriei igiene. A introdus notiunea de patologie profesionala, incercand sa amelioreze conditiile de munca.

Bernardino Ramazzini s-a nascut intr-o perioada de tulburari in Europa, la 3 noiembrie 1633. In Italia tribunalul de inchizitii au interzis invataturile lui Galileo Galilei. Nordul Europei alpine era distrus de Razboiul de 30 de ani.

Fiu de burghezi

Ramazzini era fiul lui Bartolomeo si al Catarina Ramazzini, un cuplu respectat de burgezi. Dupa ce si-a primit prima sa educatie in Jesuits, in 1652 el a intrat in Universitatea din Parma, care a fost fondata Duke Rainutio I in 1599. Dupa studierea filosofiei timp de trei ani, el si-a inceput studiile medicale in 1655. In 1659 el devine doctor in filosofie si medicina din Parma. Apoi el s-a dus in Rome pentru a continua studiila sale la Antonio Maria Rossi (1588-1671), fiul lui Gerolamo Rossi, medicul lui Papa Clemens VIII. Putin e cunoscut despre viata lui Ramazzini in Rome, dar se stie cu siguranta ca cunostintele care le-a acumulat in acest oras au fost foarte importante la viitoarele sale lucrari in medicina profesionala, "De morbis artificum diatriba" .

Pe linga experimentele lui Ramazzini, Antonio Maria Rossi i-a obtinut de asemenea un loc de medic in Canino, o provincie saraca la nord de Statul Papal cam la o zi de mers pe jos. Aceasta zona era imbibata de malarie, si Ramzzini s-a imbolnavit. Mutindu-se in Marta, un alt orasel din aceeasi provincie, conditiile sale s-au imbunatatit, dar curind el s-a mutat in orasul sau natal din Carpi. Aici el a gasit timp de ocupatie intelectuala, ca lectura literaturii antice.

Profesor la Modena

In 1671 Ramazzini a parasit provincia Carpi si s-a mutat in Modena, unde a intimpinat multe piedici de stabilire in academie. Totusi, in 1682, Duke Francesco II de Modena l-a numit raspunzator la intemeierea unui department medical in universitate si l-a numit professor de "medicinae theoricae."

In urmatorii ani el a lucrat cu colegii sai Francesco Torti (1658-1741), si de asemenea a citit lectiile de practica medicala, cu toate ca Torti formal era singurul responsabil de medicinae practicae.

In Modena Ramazzini a dus o munca asidua si s-a caracterizat prin numeroase scrisori cu unii din cei mai invatati oameni de pe acele timpuri. El comunica cu Marcello Malpighi (1628-1694), Antonio Valisnieri (1661-1730), Giovanni Batista Morgagni (1682-1771), Giovanni Maria Lancisi (1654-1720), Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (1646-1716) si cu alti contemporani.

Ca multi medici renumiti contemporani, Ramazzini era o peroana multilaterala - clinician, epidemiologist, sanitarian, poet, filosof si profesor. La Modena el era un cetatean deosebit. Datorita reputatiei sale, in 1693 el a fost acceptat ca membru al Academia Caesareo-Leopoldina naturae curiosorum din Germani, cunoscut sub numele de Hippocrates III. El a fost primul membru Italian in aceasta societate.