Atelier de Ergoterapie

Ergoterapia este o forma particulara a kinetoterapiei prin care se intelege ,,orice activitate recomandata si depusa in scopul grabirii vindecarii bolnavului". Este deci o terapie care se realizeaza prin munca. Ergoterapia stipuleaza procedee si metode corespunzatoare tipurilor de activitati practice. Aceste activitati fac parte din viata cotidiana si se desfasoara in contextul performantelor ocupationale (deprinderi de autoservire, comunicare, meserii, arte, jocuri, sporturi).

Activitatea ergoterapeutica prescrisa trebuie sa considere pe de o parte preferintele bolnavului, aspiratiile si aptitudinile acestuia, iar pe de alta parte necesitatile de miscare, care au in vedere gradul si felul deficitului morfo-functional, urmarind cresterea generala a capacitatii de prestatie si stimularea psihicului.

Ergoterapia actioneza asupra psihomotricitatii pe toate planurile, exersand spre normalitate componentele motrice, increderea in posibilitatile proprii, imbunatatirea concentrarii atentiei, toate cu efecte benigne asupra personalitatii. In afara celor de mai sus, ergoterapia, prin mijloacele folosite, determina efecte in ceea ce priveste urmatoarele puncte de vedere:

o intelectual - are o influenta normalizatoare, micsoreaza emotivitatea, elaboreaza energia potentiala, inlocuieste tendintele psihice daunatoare, educa obiceiul de a lucra si da posibilitatea expresiei personale, dezvoltand initiativa;

o fizic - restaureaza functiile aparatului neuromioartrokinetic, imbunatateste aportul de substante nutritive prin activarea circulatiei sanguine si a proceselor metabolice, imbunatateste viteza de reparatie, mareste rezistenta la oboseala si dezvolta coordonarea;

o social - formeaza si dezvolta cooperarea si responsabilitatea in cadrul grupului, oferind conditii imbunatatite contactelor sociale;

o economic - evidentiaza vocatiile profesionale, fundamentand directiile de orientare profesionala, creand obisnuinte de munca si ajutand persoana cu deficiente sa contribue financiar la intretinere. Se poate insa practica in orice asezamant in care sunt spitalizati bolnavi cronici: la caminele de batrani, la caminele-spital etc.

Ergoterapia urmareste recuperarea motricitatii, reluarea activitatilor cotidiene, adica redobandirea autonomiei si reintegrarea psiho-sociala (reluarea relatiilor cu mediul din care au provenit). Exista o terapie ocupationala de functie, aplicata in starile mai grave, in care beneficiarul a pierdut si obisnuintele primare, instinctuale, pe care trebuie sa le recapete (alimentatie, toaleta zilnica). Alteori se urmareste consolidarea rezultatelor obtinute.

Daca avem in vedere faptul ca sensul oricarui demers terapeutic este de a restitui omului bolnav, pe langa sanatatea fizica si psihica, si conditia psihosociala a normalitatii, intelegem de ce metodele terapeutice complexe ar fi de neconceput fara terapiile sociale in care se incadreaza ca elemente distincte ergoterapia. Numai prin actiunea lor complexa si complementara se parcurge drumul necesar de la recuperarea fizica, biologica la reintegrarea sociala si profesionala

Cerinte pentru organizarea activitatilor de ergoterapie:

1. - implantarea unei activitati impune un anumit studiu al locurilor de munca, utilajelor, planurilor de munca si amplasare;

2. - organizarea unei activitati ergoterapeutice destinata pacientilor necesita planuri speciale pentru local si echipament,