Aparatul genital masculin

Aparatul genital mascul are in componenta sa organe esentiale sau gonadele, reprezentate de testicule, cai spermatice intratesticulcare: tubii drepti, reteaua testiculara, canalele eferente, cai sperrmatice extratesticulare: conuri eferente, epididim, canal deferent, canal ejaculator si uretra; glande annexe: glandele seminale, prostata si glandele bulbo-uretrale; organul copulator. Aparatul genital mascul produce, transportsporta spermatozoizii si sperma, pe care le depune in tractusul genital femel.

Testiculul

Reprezentand gonada masculina, testiculul este un organ hormono-dependent, mixt (exo- si endocrin), producand atat spermatozoizi, cat si hormoni sexuali. Functia spermatogenetica este modulata de hormonul foliculo-stimuant adenohipofizar, in timp ce functia endocrina este controlata de hormonul luteinizant hipofizar sau hormonul stimulator al celulelor interstitiale.

Testiculul este format dintr-un parenchim tubular si din tesut conjunctiv, care intra in alcatuirea albugineei si stromei.

Albugineea

Albugineea apare ca o capsula fibroasa, foarte rezistenta, dublata pe fata externa de portiunea viscerala a peritoneului tecii vaginale. Albugineea mentine parenchimul sub presiune, facilitand eliberarea spermatozoizilor. Albugineea este formata, in cea mai mare parte, din fibre de colagen si putine fibre elastice. La bovine, suine si ovine, albugineea cuprinde si celule musculare. Albugineea cuprinde si un strat vascular,ocupat de ramificatiila arterei si venei testiculare mari La cabaline si suine, stratul vascular este situat profund, in timp ce la canide si ovine, stratul vascular este situat superficial. De pe fata profunda, albugineea detaseaza o serie de septe conjunctive, care converg spre mediastinul testicular si impart parenchimul in 250 - 300lobuli sau loji testiculare, cu aspect piramidal.

Lobulii testiculari au baza orientata spre periferie si varful spre mediastin. Cuprind 2 - 5 tubi seminiferi si endocrinocitele interstitiale. Septele testiculare sunt formate din fibre de colagen, vase si nervi. Ele se continua cu tesut conjunctiv intralobular, ce cuprinde multe fibre reticulare.La canude si sude,septele sunt groase, intimp ce la rimegatoare si felide apar subtiri, adesea incomplete.

Tubii seminiferi

Tubii seminiferi prezinta doua potiuni: o portiune flexuoasa,lunga, sj oportiune dreapta foarte scurcomuna pentru mai multi tubi seminiferi dintr-un lobul. Portiunea dreapta deschide in reteaua testiculars, situata in mediastin. Din reteaua testiculara se desprind canalele eferente, ce parasesc testiculul, continuand cu conurile eferente, ce se deschid in canalul epididimar. Spatial dintre caile spermatice intratesticulare este ocupat de un tesut conjunctiv vascularizat, ce cuprinde endocrinocite interstitiale, care structureaza glanda interstitiala.

Structura tubului seminifer cuprinde o membrana limitanta si un epiteliu spermatogenetic seminal.

Membrana limitanta este alcatuita din: o membrana bazala, fina, usor elastica, avand o putemica reactie PAS-pozitiva; - un s mioid, cu miofibroblasti,si un strat fibros,ce cuprinde fibre conjunctive ce intaresc membrana bazala fiind dispuse in fascicule concentrice, solidarizate intre ele prin fibre elastice. Printre benzile de fibrele conjunctive se intalnesc celule conjunctive, cu aspect endoteliform, si celule musculare netede, care prin contratia lor participa la transportul continutului tubular. Membrana bazala apare completa la suine si slab distincta la taurine.

In testiculul prepubertal, celulele peritubulare au un aspect asemanator cu fibroblastelor. La pubertate capata caracteristici ale leiocitelor, cu microfilamente de 6 - 7 mm in citoplasma. Aceste modificari ale aspectului sunt induse de hormonii hipofizari si androgeni.

Epiteliul spermatogenetic sau seminal captusete portiunea contorta a tubilor seminiferi, care are un diametni de 200 - 400 microni. Este un epiteliu monostratificat in perioada de la fatare pana la pubertate Si la climacterium, devenind pluristratificat, polimorf, la maturitate. Epiteliul seminal contine doua tipuri ceiulare: celule de sustinere - Sertoli si celulele liniei seminale, aflate in diverse stadii de evolutie.

- Celulele de sustinere sunt cele mai numeroase celule ale epiteliului semi?nal la animalele impubere, in testiculul ectopic si in testiculul senil.

Celulele de sustinere provin din celulele de sustinere nediferentiate ale gonadei prepubertale. Celulele nediferentiate contin o mare cantitate de reticul endoplasmic rugos, se divid intens si produc un hormon antiparamezonefrotic, care este o glicoproteina, ce inhiba, la mascul, dezvoltarea tractusului genital femel. In perioada pubertatii se reduce capacitatea de diviziune si are loc diferentierea celulelor de sustinere.