Parazitozele sângelui la cal

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Parazitozele sângelui la cabaline sunt următoarele: Parafilarioza; Oncocercoze; Dirofilarioza;

Parazitozele menţionate mai sus sunt biohelmintoze produse de nematode din familiile Filariidae şi Onchocercidae care se localizează în sistemul vascular, tendinos, pe seroase, şi în ligamente la cabaline şi bovine.

Taxonomic paraziţii fac parte din încrengătura Nemathelminthes, clasa Nematoda, subclasa Secernentea, ordinal Spirurida, superfamilia Filaroidea familia Filariidae, genul Parafilaria şi familia Onchocercidae, genurile Onchocerca, Setaria, Dirofilaria.

Parafilarioza

Etiologie: Parafilaria multipapillosa sin. P. Hemoragica are corpulegal calibrat, de culoare albicioasă şi cuticulafin striatătransversal, cu excepţia extremităţii cefalice, care este acoperită cu numeroase papile eliptice.Esofagul este scurt. Masculul măsoară 40 – 70 x 0,25 mm. Extremitatea caudală este rotunjtă, mărginită de aripi caudale bine dezvoltate şi papile pre- şi post cloacale pedunculate. Spiculii sunt inegali: unul măsoară 170 µm şi celălalt, 700µm.

Femela măsoară 40 – 70 x 0,45 mm. Orificiul bucal este prevăzut marginal cu lame chitinoase tăioase (12) cu ajutorul cărora perforează pielea subiectului gazdă. Extremitatea caudală este rotunjită, iar orificiul genital este situat în apropierea orificiului bucal şi orificiul anal este situat la extremitatea caudală, subterminal. Este ovovivipară; oul măsoară (45 – 55 x 23 – 33 µm) şi este embrionat în momentul pontei. Ponta are loc numai când subiectul gazdă este expus la soare. Microfilariile măsoară 160 – 190 x 4,8 µm.

Nematodele parazitează în ţesutul conjunctiv subcutanat din regiunile spetei, greabănului şi toracelui, unde femelele se fixează cu partea cefalică, la cal, măgar, catâr. Gazda intermediară este reprezentată de dipterele: Musca domestica, Haematobia atripalpis.

Ciclul biologic este heteroxen. Femela parazită perforează pielea animalelor gazdă cu ajutorul lamelor tăioase dispuse în jurul orificiului bucal şi depune ouă embrionate în sângele care extravazează în urma lezionării tegumentului. Larvele eclozionează imediat în timpul hrănirii cu sânge. În corpul dipterelor larvele năpârlescşi ajung infestante în 15 zile.

În timpul hrănirii, muştele depun larvele infestante prin înţeparea pielii, infestând gazda definitivă. Perioada prepatentă este de 7 – 10 luni. Longevitatea nematodelor este apreciată la 2 – 3 ani.

Epidemiologie. Sursele de paraziţi sunt animalele bolnave şi gazdele inermediare. În zonele geografice cu climă caldă parafilarioza evoluează enzootic, iar în zonele temperate evoluează sporadic, rareori enzootic. În ţara noastră parafilarioza a fost diagnosticată mai des în regiunile sudice, la cabaline şi bovine în perioada de vară, condiţionată de prezenţa gazdelor intermediare. Apariţia sezonului rece determină şi amendarea simptomelor. În zonele montane cu altitudine de peste 1300 m parafilarioza nu a fost semnalată.

Patogeneză. Nematodele acţionează traumatic şi iritativ prin perforarea pielii cu ajutorul lamelor tăioase peribucale şi toxic prin inocularea secreţiilor bucale. Femela determină distrugeri tisulare mai grave odată cu secţionarea pielii şi pătrunderea prin înşurubare în ţesutul conjunctiv unde îşi depune ponta, determinând reactivitatea organismului prin formarea de noduli. Spargerea nodulilor determină dermatoragie; complicarea septică induce apariţia flegmoanelor.

Clinic şi morfopatologic. La animalele bolnave, în timpul verii, apar pe suprafaţa pielii din regiunile spetelor, greabănului, toracelui, sau alte regiuni corporale, noduli de 4 – 5 mm, duri, inodori, care se sparg foarte uşor la atingerea harnaşamentelor la cai sau în timpul tracţiunii. Din noduli se prelinge sânge care coagulează repede şi în locul nodulului rămâne o excavaţie. În apariţia dermatoragiilor se observă o ritmicitate circadiană, fiind mai intense în timpul zilei însorite şi mai reduse până la dispariţie, spre seară şi în timpul nopţii.

Prelingerea şi coagularea sângelui pe piele produc iritaţii şi prurit. Totodată sunt atrase şi muştele care pot complica septic leziunile prin flora bacteriană transportată în calitate de vectori, generând abcese sau flegmoane. Spre toamnă simptomele se ameliorează şi leziunile dispar, dar reapar în următorul sezon cald.

Paraclinic se efectuează examenul direct al sângelui prelins din noduli hemolizat cu apă distilată în care se evidenţiază ouăle embrionate de Parafilaria sau microfilariile.

Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice şi se confirmă prin examenul microscopic al sângelui prelins pe piele, în care se identifică microfilariile.

Prognosticul este favorabil; vindecarea poate să apară spontan.

Tratamentul curative se face cu antihelmintice administrate pe cale orală sau injectabilă, după cum urmează:

- Avermectinele (Equalan), în doză de 0,2 mg/kg corp, pe cale bucală;

- Neguvon, în doză de 30 – 40 mg/kg corp pe cale bucală, sau sol 2% aplicaţii locale;

- Fenbendazol, în doză de 5mg/kg corp, pe cale bucală, timp de cinci zile consecutiv.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Parazitozele Sangelui la Cal.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
14 pagini
Imagini extrase:
14 imagini
Nr cuvinte:
5 156 cuvinte
Nr caractere:
28 591 caractere
Marime:
21.87KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Medicină Veterinară
Predat:
la facultate
Materie:
Medicină Veterinară
Sus!