Punte față - Mecanisme homocinetice - Tipuri planetare

8.1.1 Rol functional

1. Preluarea fortelor si momentelor care apar la interactiunea roata - cale de rulare si transmiterea acestor solicitari cadrului sau caroseriei .

2. Oferirea posibilitatii de schimbare a directiei de deplasare a automobilului.

3. Transmiterea fluxului de putere al motorului de la diferential sau de la transmisia longitudinala.

8.1.2. Conditii impuse

1. Asigurarea unei cinematici corecte a rotilor in timpul oscilatiei caroseriei.

2. Asigurarea unei bune stabilitati a rotilor de directie.

3. Asigurarea unei manevrari usoare a autovehiculului cu o uzura minima a pneurilor.

4. Greutate cat mai mica pentru a reduce greutatea partii nesuspendate.

5. Fiabilitate in exploatare.

8.1.3. Clasificari

Din punct de vedere constructiv se deosebesc doua mari solutii:

- punte fata dintr-o bucata formand solutia cunoscuta sub denumirea de suspensie dependenta, figura 8.1.3.1 ;

- punte fata din mai multe bucati, formand solutia cunoscuta cunoscuta sub dnumirea de suspensie independenta a rotilor de directie, figura 8.1.3.2

Fig. 8.1.3.1 Punte fata cu roti dependente

Fig. 8.1.3.2 Punte fata cu roti independnte

Constructia clasica a fost cea a puntii fata dintr-o bucata sub forma unei osii rigide, si mai este folosita astazi numai la autovehicule grele si de viteza redusa, cum sunt autocamioanele si unele autobuze.

Avantajul principal al puntii fata dintr-o bucata este suspensia simpla si solida, realizata in principal cu arcuri foi semieliptice.

Dezavantajul principal al acestui tip de punte rezida din faptul ca daca una din roti trece peste un obstacol, sau o denivelare, atunci planul fiecarei roti se inclina fata de planul vertical, figura 8.1.3.3a.

Fig. 8.1.3 Comportarea puntii fata la trecerea peste un obstacol

Puntile fata din mai multe bucati constau din doua sau mai multe bare articulate pe cadrul sau caroseria autvehiculului prin care se realizeaza o suspensie independenta fiecarei roti.

Aceasta solutie asigura o comfortabilitate superioara primei solutii, figura 8.1.3.3b, motiv pentru care este utilizata astazi la mare majoritate a autovehiculelor usoare si la toate autoturismele.

8.1.4. Parti constructive

Considerand indeplinirea rolul functional, in structura puntii fata se deosebesc urmatoarele subansamble:

1. Mecanismul de ghidare, pentru preluaea si transmiterea fortelor si momentelor intre roti si cadru.

2. Fuzetele si pivotii, prin care se realizeaza articularea la mecanismul de ghidare, oferind astfel posibilitatea de rotatie a rotii intr-un plan orizontal, mobilitate necesara schimbarii directiei de drum.

3. Mecanismele de transmitere a puterii, sub forma de moment de torsiune si viteza unghiulara, la rotile motoare.

8.2. Mecanismele de transmitere a puterii

Comparativ cu arborii planetari din constructia puntilor spate, in constructia arborilor planetari din compunerea puntior fata directoare se impune inserierea unor cuplaje homocinetice unghiulare, axiale sau unghiular axiale.

Mecanismele spatiale la care axele de rotatie ale elementului conducator si condus sunt concurente, iar planul bisector ala acestor axe este si plan de simetrieal mecanismului, se numesc mecanisme homocinetice.

In transferul de putere catre rotile directoare motoare ale puntii fata s-au impus urmatoarele tipuri de cuplaje homocinetice:

- cuplaje homocinetice unghiulare cu elemente articulate;

- cuplaje homocinetice unghiulare cu elemente de rulare;

- cuplaje homocinetice unghiular axiale.

8.2.1.Cuplaje unghiulare homocinetice cu elemente articulate

8.2.1.1 Cuplajul bicardanic centrat

Acest cuplaj homocinetic se obtine prin legarea in serie a doua cuplaje cardanice simple, figura 8.2.1.1a, si suprimarea cuplei intermediare, figura 8.2.1.1b.

Pentru asigurarerea unei miscari homocinetice este necesar ca in solutionarea constructiva sa fie respectate urmatoarele