Detectarea Defectelor

Siguranta in functionare a sistemelor tehnologice in general si a deci si a celor mecatronice in particular este in atentia specialistilor. Factorii de risc pot fi redusi prin metode specifice fiecarui domeniu: reducerea hazardului, detectia si localizarea defectelor, inlaturarea defectelor, conducerea sistemelor in conditii de defect. Realizarea si conducerea unor sisteme robuste si tolerante la defecte se considera in literatura de specialitate ca fiind o tinta pentru mecatronica. Abordarea problematicii enuntate depinde de structura sistemului analizat. Totusi se pot mentiona cateva idei de ordin general care stau la baza algoritmilor de detectare a defectelor. Stabilirea modelului matematic al sistemului cu functionare corecta este esentiala pentru atingerea scopului de integrare software specificat. Multimea defectelor si categoria acestora pentru sistemul analizat

constituie o abilitate a proiectantului. Diagnosticarea sistemului are astfel doua etape:

- detectia prezentei defectului;

- localizarea defectului.

Un sistem are o functionare corecta daca evolutia sa nu contine erori iar timpul de executie a unei comenzi nu depaseste o limita specificata. Defectul este o imperfectiune a unui element al sistemului ce genereaza o functionare eronata. O clasificare a defectelor se poate realize dupa mai multe criterii: dupa forma - sistematice sau aleatorii - , durata - permanente, tranzitorii, intermitente, zgomot, deriva - si extensie - local sau global.

Intr-o alta clasificare functie de timp defectul se poate incadra in categoria defectelor bruste in timp ce defectul din figura 1e este considerat ca prograsiv. In sistemele mecatronice defectele incipiente prezinta un interes major. Aceste defecte sunt

asociate cu uzura in timp si sunt "guvernate" prin modele neliniare. Defectele incipiente sunt dependente atat de timp cat si factori de mediu (variatii ale temperaturii, umezeala, radiatii etc.). Modul de influentare a parametrilor de intrare si de iesire din sistem permite o noua clasificare a defectelor:

- defecte aditionale (D_A) care afecteaza atat intrarea cat si iesirea sistemului De ex.:

cazul senzorilor de temeperatura (efectul coroziv asupra jonctiunii termocuplului constituie o eroare cu un efect aditiv), cazul senzorilor tensorezistivi (temperatura are ca efect o eroare aditiva la un montaj in sfert sau semipunte).