Pitagora

Pitagora (c. 580 i. Hr. - c. 500 i. Hr. ) a fost un filozof si matematician grec, originar din insula Samos, intemeietorul pitagorismului, care punea la baza intregii realitati teoria numerelor si a armoniei. A fost si conducatorul partidului aristocratic din Crotona (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au pastrat. Traditia ii atribuie descoperirea teoremei geometrice si a tablei de inmultire, care ii poarta numele. Ideile si descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor imediati.

Pitagora a fost un mare educator si invatator al spiritului grecesc si se spune ca a fost si un atlet puternic, asa cum statea bine atunci poetilor, filosofilor (de exemplu, Platon insusi) si comandantilor militari etc.

Pitagora era ionian, originar din insula Samos, dar a emigrat la Crotona, in Italia de sud, unde a intemeiat scoala ce-i poarta numele, cea dintii scoala italica a Greciei antice.

Pitagora pare sa nu fi scris nimic. Doctrina filosofica a pitagorismului ne este totusi destul de bine cunoscuta din lucrarile lui Aristotel si Sextus Empiricus, precum si din lucrari ale pitagoricienilor de mai tirziu. Totusi, nu se poate stabili cu precizie ce apartine lui Pitagora si ce au adaugat pitagoricienii ulteriori. Celebrele texte pitagoriciene Versurile de aur ale lui Pitagora si Legile morale si politice ale lui Pitagora, existente si in traduceri romanesti, apartin unei epoci ulterioare.

Ideea filosofica principala a pitagorismului este ca numerele reprezinta esenta lucrurilor, iar universul este un sistem ordonat si armonios de numere si raporturi numerice.

Aristotel ne spune ca in conceptia pitagoreica numarul constituie substanta tuturor lucrurilor (Metafizica, 987a) si ca lucrurile constau din imitatia numerelor (ibid., 987b), adica numarul este un fel de paradigma a carei imitatie sint lucrurile.

Monada Punctul de plecare al teoriei pitagoriciene despre principiul numeric al lumii este unitatea sau monada (he monas). Monada este principiu, esenta a lucrurilor, deoarece orice lucru este unu (este o unitate). In acest sens, Unitatea nu este numar, ci generatoare a numerelor.

Proprietatile fundamentale ale numarului fiind paritatea si imparitatea, Unitatea le contine in sine pe amindoua. Ceea ce e impar este considerat limitat, finit, iar ceea ce e par este considerat nelimitat, infinit. Argumentul este ca, reprezentind numerele prin puncte dispuse in plan, seria numerelor nepereche genereaza un patrat, considerat figura perfecta si finita, iar seria numerelor pereche un dreptunghi, socotit figura imperfecta si nedefinita.

Din unitate se nasc numerele si, din ele, lucrurile; de aceea, unitatea mai este numita mama lucrurilor.

Doimea nedefinita Al doilea principiu cosmologic este doimea sau diada nedeterminata (duas aoristos). Ea este nedeterminata fiindca are o natura para, deci nelimitata, nedefinita.

Nici ea nu este numar, ci principiu al numerelor.

Din aceste doua principii, monada si ...