Relația Instituției Publice cu Presa

Trăim într-un secol în care informaţia înseamnă putere. Informaţia este, astăzi, mai generalizată ca oricând.

Individul contemporan este realmente bombardat din toate părţile cu mesaje: mass-media, grupul de apartenenţă, grupul de referinţă, chiar şi strada, toate au acest rol.

Dintre toate acestea, se detaşează ca importanţă mass-media, al cărui volum de cunoştinţe revărsat zilnic în lume depăşeşte orice închipuire.

Într-o societate democratică, fiecare cetăţean are DREPTUL, consfinţit prin Constituţie, de a fi informat în legătură cu activitatea instituţiilor publice.

Presa răspunde acestei necesităţi vitale a informării publicului larg, fiind principalul mijloc prin care informarea se poate face la dimensiuni de masă.

Relaţiile cu presa scrisă sau audio-vizuală sunt o formă superioară de adresare către opinia publică.

Toate eforturile unui creator de imagine se concentreaza asupra efectelor pe care acesta incearca sa le produca in procesul de comunicare. Evident, este vorba despre “urmarile voite” la receptarea mesajului, despre efectul comunicarii.

Cercetarea razei de actiune ofera informatii decisive , indicând solutii adecvate în atingerea scopului propus.

Relaţiile publice semnifică gestiunea comunicării cu lumea exterioară, publicul şi gestiunea opiniei publice.

Comunicarea externă a instituţiei publice contribuie la notorietatea şi imaginea organizaţiei în instituţie, contribuie la definirea mai clară a identităţii sale. Ea îndeplineşte astfel, totodată funcţia de promovare a instituţiei publice a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale

În activitatea unui birou de presă al unei instituţii publice, ai , în mod normal, contacte cu următoarele tipuri de mijloace de informare în masă:

• Radioul

- un mijloc rapid

- de regulă, primul care transmite ultimele ştiri

- de asemenea, un mijloc de informare intim – anumite posturi de radio au o relaţie foarte apropiată cu ascultătorii fideli

• Televiziunea

- emoţională – telespectatorii devin pe loc participanţi la evenimente (pozitive sau negative)

- axată pe programe de informare, relaxare, distractive, dramatice, neobişnuite

- dinamică

- transmite sunet şi imagine

- uneori superficială

- deseori credibilă

În relaţia cu televiziunea, există anumite constrângeri:

- de timp: televiziunea este strict încadrată în termene orare, de aceea mesajele de transmis trebuie structurate în secvenţe de 12-20 secunde;

- de prezenţă: de multe ori prezenţa echipelor de televiziune crează ştiri de presă;

- de imagine: televiziunea este interesată strict în evenimente de acţiune, nu statice

• Ziarele

- Au orientare locală

- Se bucură de audienţă mare

- Cotidianele şi săptămânalele – locale – sunt, în cele mai multe cazuri, baza formării opiniei publice

Liderii de opinie sunt cititori de ziare !

• Revistele

- specializate – există, de regulă, reviste pentru toate categoriile de public ţintă