Publicitatea subliminală - mit sau realitate

Publicitatea subliminală-mit sau realitate?

Publicitatea subliminală este unul dintre marile mituri ale ale domeniului publicitar. Este o noţiune în privinţa căreia mulţi sunt sceptici, pe care analiştii o resping, de care consumatorii se tem. Faptul că se vorbeşte desprea ea, este o dovadă că cel puţin este o posibilitate dacă nu chiar o realitate.

Publicitatea

Publicitatea există din timpuri străvechi. Indiferent de forma pe care a căpătat-o, plecând de la tăbliţe de lut pictate şi ajungând până la cele mai fanteziste metode de a face cunoscut un produs sau serviciu, publicitatea a pornit din nevoia de a vinde.

Există o serie de definiţii ale publicităţii, unele mai largi, altele mai rastrânse, dar toate se rezumă la aceeaşi idee pe care a expus-o Julian Petley în “Advertising” şi care defineşte publicitatea drept “ modul prin care bunurile sau serviciile sunt făcute cunoscute publicului”.

Subliminalul

Un mesaj subliminal este un semnal sau un mesaj încastrat în alt mediu, menit să depăşească limitele normale ale percepţiei minţii umane. Aceste mesaje nu sunt recunoscute de mintea conştientă dar, în anumite situaţii pot afecta subconştientul şi pot influenţa pozitiv sau negativ gânduri ulterioare, acţiuni, atitudini, sistemele de credinţe şi valori.

Există mai multe variante în ceea ce priveşte apariţia noţiunii de subliminal. Una dintre ele o plasează în 1898 când E.W. Scripture a publicat în cartea “ A New Psychology” principiile de bază ale mesajelor subliminale O altă variantă spune că puterea mesajelor subliminale a fost descoperită prima dată în 1917, de către doctorul E.O. Potzel, un coleg al lui Freud. El a descoperit că anumite fraze ascunse într-un sunet puternic ajung la subconştient şi au o influenţă puternică asupra oamenilor, deoarece toate deciziile importante se iau în subconştient. Primul care a sugerat însă că aceste mesaje ar putea fi folosite în reclame a fost Harry Levi Hollingworth într-un manual despre publicitate.

Exită mai multe domenii unde se foloseşte practica apelului la subliminal, printre acestea fiind hipnoza, programele de auto-motivare care folosesc foarte mult mesajele audio şi probabil publicitatea. Singurul dintre aceste domenii în care folosirea subliminalului este interzisă prin lege este publicitatea (în România, Legea Publicităţii (148/2000) interzice publicitatea subliminală la Art.6 lit.b, care este definită la Articolul 4 lit.d drept “orice publicitate care utilizează stimuli prea slabi pentru a fi perceputi în mod constient, dar care pot influenţa comportamentul economic al unei persoane” ). O posibilă explicaţie pentru aceasta o poate constitui faptul că în timp ce hipnoza sau supunerea unui program de auto-motivare se face conştient, atunci când o persoană este supusă unei reclame cu conţinut subliminal, aceasta nu este în cunoştinţă de cauză, deci se face un abuz asupra psihicului acesteia.

Master Comunicare şi Relaţii Publice- non Bologna