Lead

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Lead-ul (sau paragraful introductiv) joacă un rol foarte important în presa scrisă, deoarece acesta are funcția de a trezi interesul cititorului și de a-l informa pe scurt despre întreg articolul publicat.

Fără a exagera putem susține ipoteza conform căreia lead-ul reprezintă piatra de încercare a oricărui jurnalist de profesie, este punctul care determină priceperea autorului de a captiva interesul cititorului față de întreg materialul publicat.

Lead-ul presupune o mare putere de concentrare logică a autorului de a rezuma captivant și în limita normelor etice, întreagă poveste relatată în articolul de presă.

Există mai multe moduri în care se poate începe un articol, aşa cum am constatat la prezentarea tipologică a paragrafelor. În general însă, acelea vizau compoziţia internă, conţinutul. Pentru introducere se poate uza de una din aceste formule: se povesteşte în trei fraze scurte istoria, se prezintă ce reiese din poveste ori se notează principalele idei ce trebuie transmise. Dar, fraza de început se prezintă, cel mai adesea, ca un rezumat al principalelor fapte ce urmează a fi prezentate.

Lead-ul este paragraful iniţial, sub-titlu. El este replica de deschidere sau "fraza de atac", adică cea mai semnificativă parte a textului. De regulă, lead-ul este scris cu "italic" sau "bold" şi format din 3-4 fraze "cheie", care rezumă esenţialul din text şi răspunde precis şi incitant unora din întrebările: Cine? Ce? Unde? Când? De ce?

Importanţa titlului şi lead-ului este capitală pentru lectura textului. Profesioniştii spun aşa: "Dacă ai 10 ore pentru a redacta un comunicat, lucrează 9 la titlu şi lead".

Scopul tezei presupune analiza teoretică și bibliografică a lead-ului în presa scrisă.

Obiectivele tezei presupun descrierea teoretică a lead-ului, modalitățile de elaborare ale acestuia, prezentarea logică și grafică a lead-ului în presă, tipurile de lead cunoscute și clasificările acestuia după anumiți autori consacrați, analiza lead-ului în presa scrisă din Republica Moldova.

Structura tezei. Teza a fost structurată pe trei capitole de bază, care includ în ordine logică analiza pe subiect a lead-ului din punct de vedere teoretic, în primul și al doilea capitol, cu referire la noțiunile și clasificările lead-ului, diferențele și distincția de alte părți componente ale unui articol. În capitolul trei s-a realizat o analiză practică a tipurilor de lead din presa scrisă din Republica Moldova.

CAPITOLUL 1. NOțIUNI GENERALE DESPRE LEAD

1.1. Lead-ul/atacul /intro-ul ... noțiuni și definiţii.

Impactul pe care-l va avea reportajul asupra publiculul depinde, în mare măsură, de felul în care începe textul, de modul în care sunt elaborate primul paragraf sau primele fraze (engl. lead).

Ce este Lead-ul? Este primul şi de departe cel mai important paragraf al ştirii. Unii preferă anglicismului lead, franţuzescul „atac”(attaque). Alţii optează pt. „intro”, prescurtarea de la „introducere ”sau pt. sintagma „paragraf introductiv” în lipsa unui cuvânt mai bun, pledăm pentru termenul lead, cu argumentul că este cel maides folosit în şcolile de jurnalism şi în jargonul redacţiilor.

Unul dintre înţelesurile cuvântului lead este capăt, poziţie de frunte. To lead înseamnă a conduce, a deschide calea, a conduce, a fi în frunte etc.

Paragraful inițial sau primul paragraf trebuie să fie concis, evocator şi concret. Adesea intro-urile sunt bazate pe vizualizare, adică pe transportarea cititorului în spaţiul unde se petrecfaptele. În acest caz, este obligatoriu să fie alese cuvintele care arată. Bunăoară: „Ea poartă obluză viu colorată” – nu arată mare lucru. În schimb, „Ea poartă o bluză verde aprins carecontrastează cu tenul palid ” – ne ajută „să o vedem” mai bine.

Primul paragraf, atacul dă tonul întregului articol, care în definitiv creează anumite aşteptări din partea cititorului. De prima frază depinde, de multe ori, urmărirea până la capăt a întreg textului articolului publicat.

În general lead-ul nu începe cu cifre sau citate, el presupune concentrarea logică și creativă a autorului de a descrie pe scurt și într-o manieră incitantă, de aceea se recomandă o afirmaţie, o scurtă anecdotă, rareori un citat pentru a completa partea de început a unui articol.

Ph. Gaillard apreciază că, cel mai adesea, introducerea “vizează punerea articolului în miezul subiectului, printr-o descriere sau printr-un citat semnificativ, printr-un amănunt de natură să aţâţe curiozitatea” .

Coman Cristina, 2002, Relaţiile publice – principii şi strategii, Iaşi, Polirom

Coman Cristina, 2004, Relatiile publice si mass media, editia a doua, Polirom,Iasi

Coman, Mihai, 1999, Introducere în sistemul mass media, Iaşi, Polirom

Coman, Mihai - Manual de jurnalism, vol. I şi II, Iaşi, Polirom, 1999.

Randall, David – Jurnalistul universal, Iaşi, Polirom, 1998.

Capelle, Marc – Ghidul jurnalistului, Bucureşti, Carro, 1996.

Popescu, Cristian Florin – Manual de jurnalism, vol. I şi II, Bucureşti, Tritonic, 2003.

Mouillaud, Maurice – Presa cotidiană, Bucureşti, Tritonic, 2003.

Preda, Sorin – Tehnici de redactare în presa scrisă, Iaşi, Polirom, 2006.

Cristian Florin Popescu, Dictionar explicativ de jurnalism,relatii publice si publicitate, Bucuresti, Ed. Tritonic, 2002.

Roşca, Luminiţa – Producţia textului jurnalistic, Iaşi, Polirom, 2004.

Cappon, Rene – La început a fost cuvântul, vol. II, Bucureşti, Rompres, 1999.