Tipologia Depozitelor

1.Distributia si depozitul

Activitatea de distribuţie apărută odată cu producţia de mărfuri, a cunoscut o dezvoltare rapidă odată cu revoluţia industrială, devenind în prezent una dintre cele mai dinamice activităţi.

În perioada postbelică, evoluţia fără precedent a distribuţiei a fost marcată pe de-o parte, de reconsiderarea în planul teoriei şi practicii economice a raportului producţie – consum, iar pe de altă parte, de transformările în plan tehnic şi organizatoric ale acestui domeniu. Cei mai importanţi factori ce au impulsionat această evoluţie sunt : dezvoltarea producţiei de serie şi diversificarea ei, ce a condus la o sporire apreciabilă a consumului, precum şi evoluţia produselor sub aspect calitativ, novativ şi tehnic.

Dezvoltarea rapidă a distribuţiei se datorează rolului pe care aceasta îl are în procesul reproducţiei, proces ce asigură evoluţia societăţii umane.

Astfel, distribuţia, care include totalitatea activităţilor ce au loc în timp şi spaţiu, de la terminarea produsului până la intrarea lui în consumul final, deţine rolul de intermediar între producţie şi consum, asigurând finalizarea activităţii oricărui producător şi obţinerea de către consumator a bunului care-i satisface necesitatea.

Prin vânzarea produsului, se recuperează cheltuielile efectuate de producător şi distribuitori şi se obţine profitul – scopul final al activităţii oricărui întreprinzător – care trebuie să le asigure o eficienţă economică acceptabilă, motivatoare, pentru reluarea activităţii pe o scară mai mare

Pe circuitul lor, de la sfera productiei materiale catre consumul social, bunurile industriale si de consum individual trec prin diverse depozite. De altfel distributia depozitelor nu poate fi conceputa fara existenta depozitelor. Distributia fizica a marfurilor presupune existenta stocurilor la producator, distribuitor / intermediar, grosist sau detailist, ceea ce nu se poate infaptui practic, fara existenta unei baze tehnico – materiale adecvate, mai ales depozitele.

Intre activitatile care compun lantul logistic, depozitarea ocupa un loc important: amplasarea, proiectarea si alegerea spatiilor de depozitare aflate la punctele nodale in circuitul fizic al produselor, in vederea realizarii in conditii de eficienta a functiilor care le revin, angreneaza numeroase decizii. Dar nu intotdeauna se folosesc unitati proprii de depozitare ci, deseori, se apeleaza la serviciile altor unitati, specializate in prestarea acestui gen de servicii.

Depozitele pot fi in intregime automatizate, cu nici un muncitor inauntru. Paletii si produsele sunt manevrate cu un sistem de transportoare automatizate si depozitare automatizata si cu ajutorul masinilor de recuperare coordonate de conducatorii de logica programabila si de catre computerele cu softuri de logistica. Aceste sisteme sunt adesea instalate in depozitele racite unde temperaturile sunt pastrate foarte reci pentru a impiedica produsul sa se deterioreze, si de asemenea unde pamantul este scump, deoarece sistemele de depozitare automatizate pot folosi spatiul vertical eficient.

Directia si urmarirea materialelor in depozit este coordonatã cu ajutorul WMS, sau Warehouse Management System, o baza de date coordonata de un soft. WMS este folosit de personalul de logistica pentru a imbunatati eficienta depozitului prin pastrarea unui inventar corect ce inregistreaza tranzactiile depozitului.

Depozitarea traditionala a intrat in declin in ultimele decenii ale secolului 20 cu introducerea treptata de Just In Time( JIT) tehnici proiectate sa imbunatateasca amortizarea investitiilor unei afacere. Sistemul JIT promoveaza livrarea produsului direct de la fabrica la comerciantul de comert cu amanuntul, sau de la fabricantii de parti direct la o fabrica de scara mare, fara folosirea de depozite.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE MARKETING