Metoda Just in Time

Cap.1 INTRODUCERE ÎN NOŢIUNEA „JUST IN TIME”

1.1 APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA SISTEMULUI JUST IN TIME

Ideea sistemului Just In Time (JIT) aparţine lui Kiichiro Toyota, fondatorul Toyota Motor Corporation, în anii 1930.

JIT a fost pus la punct în Japonia în anii ’70 în fabricile constructoare de automobile Toyota. Această metodă este un ansamblu de tehnici cantitative de gestiune şi de aici, aproape o soluţie globală de organizare şi chiar o filozofie.

Dar în producţia JIT nu e nimic unical Japonez. Ea poate fi folosită oriunde. Producţia JIT înseamnă producţia şi cumpărarea în cantităţi foarte mici doar pentru timpul de utilizare. Este un simplu mod de operaţiuni care în mod direct micşorează inventarul şi reduce necesitatea de depozitare şi de terminale de computer pentru controlul inventarului, la fel ca şi personalul implicat în acţiunile date. Absenţa stocărilor excesive creează o imperativă de executare a lucrului fără erori, deoarece nu există o rezervă de extradetalii pentru a putea continua producţia atunci cînd încep să apară probleme. Cauzele erorilor sunt eliminate complet pentru a nu se repeta în viitor. Transformarea JIT începe cu eliminarea materialelor în stoc staţionare în cadrul procesului de producţie. Sunt procurate mai puţine materiale, detaliile şi produsele fiind făcute în cantităţi mici, seriile mari de producţie micşorîndu-se. Rezultatul imediat este întreruperea lucrului. De fapt un şir de întreruperi. Producţia stopează din cauza că procesele de aprovizionare se blochează sau sunt prea multe defecte, şi nu există absolut nici o rezervă pentru continuarea lucrului. Aceasta şi trebuie să se întîmple. Aceasta duce la ridicarea alarmei pentru întreaga întreprindere, ca urmare a căreia toţi analiştii şi inginerii sunt nevoiţi să-şi părăsească birourile şi să încerce să relanseze producţia. Cînd primul şir de probleme e soluţionat, stocul de materiale şi inventar e redus şi mai tare, cauzînd un nou şir de probleme. Fiecare şir de probleme şi soluţii la problemele date duce la sporirea productivităţii şi calităţii. Cel mai mare obstacol pentru trecerea la modul de gîndire JIT este acelaşi ca şi pentru orice schimbare majoră în sistemul de management, adică reorientarea gîndirii umane.

În perioada actuală o pondere foarte mare în succesul unei întreprinderi este desigur reacţia ei la cerinţele consumatorilor şi furnizarea bunurilor şi serviciilor într-un timp minim. Majoritatea marilor firme ca GE, HP, Motorola, Gruman, Honda, Toyota, Sony şi Canon utilizează JIT ca un instrument de sporire a reacţiei de răspuns de pe piaţă. În producţia JIT reducerea drastică a timpului scurs de la comandă pînă la ciclul de livrare a schimbat obiectivul de utilizare la capacitatea de 100% din producţia tradiţională.

1.2 CARACTERISTICI ALE SISTEMULUI JUST IN TIME

JIT sau „exact la momentul potrivit” este o filozofie organizaţională ce se fundamentează pe ideea că activitatea de producţie trebuie calculată şi proiectată cu mare precizie astfel încît stocurile să fie reduse la minim. Succesul unei abordări de tip JIT este însă condiţionat nu numai de matematica unei eficienţe stricte a procesului de producţie, de mijloace de producţie uşor adaptabile unei cereri diverse, arta în echilibrul cerere-ofertă dar mai ales de un parteneriat permanent cu furnizorii mai ales pentru materia primă de strictă necesitate.

Sistemul JIT are ca rezultat un inventar mult mai mic, costuri scăzute şi calitate bună. În obţinerea produselor materiale şi a serviciilor de înaltă calitate s-a impus în ultimul timp conceptul JIT, exact la timp.

În domeniul metodelor de coordonare ale proceselor de producţie, metoda JIT s-a impus în ultima perioadă, fiind considerată de specialişti o condiţie esenţială a competitivităţii. Pentru unii, JIT înseamnă doar planificarea şi controlul producţiei pe nivele, pentru alţii, reprezintă o filozofie de producţie ce afectează şi implică toate subsistemele din cadrul unei organizaţii.

Scopul JIT este de a elimina total risipa, pentru a atinge cea mai bună calitate posibilă, cele mai scăzute costuri posibile şi timpii cei mai scăzuţi de producţie şi livrare.

Cap. 2 SISTEMUL JUST IN TIME

2.1. OBIECTIVUL SISTEMULUI JUST IN TIME

Obiectivul JIT este de a produce, nu numai pe baza previziunilor, ci şi în funcţie de cererea realmente manifestată de către piaţă. Orice abatere de la această regulă nu poate antrena decît fenomenul de risipă, formarea de stocuri şi cereri nesatisfăcute. Producerea doar la comandă implică, de asemenea, interzicerea de a produce fără comandă. În momentul în care dintr-un motiv sau altul, cererea se reduce, preocupările utile nu vor lipsi.

În cadrul sistemelor de producţie JIT există o continuă preocupare pentru îmbunătăţirea proceselor şi metodelor de producţie. JIT încearcă să reducă stocurile deoarece acestea avînd mărimi mari acoperă problemele de producţie.

JIT este o strategie de control a materialelor care programează furnizorii conform cerinţelor producţiei, fără stocuri sau exces de inventar:

• JIT permite obţinerea materialelor necesare în cantitatea corectă la timpul potrivit;

• JIT înlănţuie o serie de date de lucru impuse la o activitate considerată, pe baza analizei cerinţelor pentru următoarea activitate care trebuie efectuată.

1. Buliga Z., Ignat Gabriela, Lucrări ştiinţifice, vol. 51, seria Agronomie, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Iaşi;

2. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romînia (CNIPMMR), Lean manufacturing – Metode pentru reducerea costurilor, proiect pilot numărul RO/03/B/F/PP-175017;

3. Rădulescu Al. V., Managementul producţiei – teorie, ed. Printech, Bucureşti, 2004;

4. Shigeo Shingo, Andrew P. Dillon (Translator), A Study of the Toyota Production System from an Industrial Engineering Viewpoint, ed. Hardcover, 1998;

5. Vişan A., Ionescu N., Managementul calităţii – pentru uzul studenţilor, Bucureşti, UBP;

6. William A. Sandras – “Just-In-Time: Making It Happen: Unleashing the Power of Continuous Improvement”, Ed. Hardcover, 1995;

7. www.lean.ro.

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra Business si Administrarea Afacerilor