Ibm

Remediile severe impuse de noul director general Lou Gerstner i-au permis firmei IBM sa obtina din nou beneficii. Viitorul Marelui Albastru ramane totusi incert, caci dominatia sa in domeniul integrarii sistemelor informatice este astazi amenintata serios de Microsoft.

Dupa trei ani de pierderi si o restructurare brutala, IBM a redevenit profitabila in 1994, rezultate confirmate in primele doua trimestre din anul 1995. Catalogat mult prea devreme ca un dinozaur pe cale de disparitie dupa ce a fost obiectul admiratiei tuturor, IBM a dejucat previziunile analistilor. Daca aceasta redresare este ea durabila este dificil de spus deoarece, pentru gigantul informaticii, nimic nu va mai fi ca inainte.

Sectorul informatic s-a schimbat radical, motiv pentru care in ciuda atuurilor majore de care IBM dispune in fata concurentei, el va trebui sa-si apere scump pozitia de acum inainte.

Se cunosc motivele dificultatilor prin care a trecut IBM: aflata in situatia de cvasimonopol pe piata calculatoarelor, Big Blue in ciuda celor 5 miliarde de $ cheltuiti in fiecare an pentru cercetare si dezvoltare, a luat cu intarziere cele doua mari curbe in informatica din ultimi 30 de ani: - mai intai miniinformatica care in anii 70 a permis dezvoltarea firmelor Digital si Hewlett Packard, apoi, mai grav, explozia microinformaticii incepand cu anii 80. Ceea ce a adancit dificultatile sale este mai ales inadaptarea firmei la noile conditii de pe piata.

Dezvoltarea concurentei, legata de standardizare si de banalizarea instrumentelor informatice a pus capat dominatiei ofertantilor asupra clientilor. De aici a rezultat o accelerare a progresului tehnic si o scadere continua si radicala a preturilor. Ponderea crescanda a microinformaticii in cifra de afaceri totale a industriei a apropiat informatica de jocurile electronice atat in ceea ce priveste modul de comercializare cat si metodele de fabricatie. Packard Bell, numarul 1 in domeniul calculatoarelor in Statele Unite, vinde in principal en-gros, un circuit care a fost mult timp respins de catre IBM, pentru care clientul reprezenta directia principala a firmei.

In acest context structura si costul produselor IBM au devenit total inadaptate. Structura organizatorica centralizata mult timp simbol al excelentei Marelui Albastru, a devenit inutil de grea si birocratica in contextul unei schimbari rapide. Serviciile comerciale celebre alta data pentru eficacitatea lor, au aparut supraevaluate datorita reducerii cotei pe piata.

Desi aceste evolutii s-au produs treptat de-a lungul deceniului al 8-lea, IBM n-a reactionat la ele decat tarziu. Astfel, lunga dominatie a intreprinderii pe piata a facut-o in timp incapabila sa reactioneze la schimbarile exterioare. La urma urmei, IBM a stiut pentru mult timp mai bine decat clientii sai ceea ce era mai bun pentru acestia. Corpul social al IBM format din salariatii angajati pe viata, cu salarii superioare mediei pe industrie, ca urmare a unei adeziuni absolute ...