Comportamentul consumatorului - Dunhill

Introducere-descrierea produsului

1.1Caracteristici, atrubute,beneficii pentru consummator:

Conform unor studii realizate de institutele de cercetare, numǎrul de consumatori de ţigǎri creşte semnificativ de la un an la altul. Motivele care îi determinǎ pe aceştia sǎ încerce şi sǎ devinǎ dependenţi de astfel de produse sunt variate: din curiozitate, din imitaţie, de a rezista mai mult la obosealǎ şi efort intellectual etc. Stresul însǎ se pare cǎ e principalul factor ce influenţeazǎ potenţialii cumpǎrǎtori sǎ consume. De asemenea, se observǎ o creştere a procentului de persoane fumǎtoare de sex feminin.

Dependenţa creatǎ de nicotinǎ nu-i va opri pe consumatori sa renunţe aşa de uşor la acest viciu.

1.2 Masura in care il implica pe consummator:

În ciuda tuturor avertismentelor, oamenii continuǎ sǎ foloseascǎ nicotina. Motivul

este acela cǎ fumatul sau mestecatul de tutun îi face sǎ se simtǎ bine, ba chiar sǎ simtǎ o uşoarǎ euforie. Deşi existǎ mii de substanţe chimice în tutun (fǎcând abstracţie de cele adǎugate de producǎtorii de ţigǎri), una dintre aceste substanţe şi anume nicotina produce o stare de bine, care îi determinǎ pe oameni sǎ mai ia o ţigarǎ.

Nicotina este o substanţǎ care se regǎseşte în naturǎ sub forma unui alcaloid lichid. Un alcaloid este un compus organic format din carbon, hidrogen, azot, iar uneori şi oxigen. Aceste substanţe chimice au un efect puternic asupra corpului uman. De exemplu, multe persoane de obicei apreciazǎ efectele stimulante ale unui alt alcaloid, cofeina, savurând în fiecare dimineaţǎ o ceaşcǎ sau douǎ de cafea. Nicotina reprezintǎ în mod obişnuit aproximativ 5 % din greutatea plantei de tutun.

Ţigǎrile conţin între 8 şi 20 de miligrame (mg) de nicotinǎ (depinzând de marcǎ), însǎ doar aproximativ 1 mg este absorbit de organism atunci când se fumeazǎ o ţigarǎ.

1.3 Raportul functional/emotional:

Majoritatea oamenilor, desi sunt constientii ca fumatul poate avea urmari grave asupra starii de sanatate continua sa fumeze datorita obisnuintei si anturajului. Toate recomandarile si campanile impotriva fumatului avand un efect mult prea mic pentru a scadea consumul de tutun.

2. Nevoi, dorinte, motivatii, valori:

2.1 Sesizarea nevoii

Potrivit statisticilor, consumul individual de ţigǎri din ţara noastrǎ a crescut

considerabil în ultimii ani. Astfel, obiceiul fumatului continuǎ sǎ reprezinte unul din cele mai rǎspândite tabieturi atât în rândul bǎrbaţilor, cât şi al femeilor, ponderea acestora din urmǎ devenind, în unele cazuri, foarte ridicatǎ.

În ceea ce priveşte sezonalitatea, consumul de ţigǎri nu depinde de un anumit anotimp sau sezon, fumǎtorii cumpǎrând acest produs în aceeaşi cantitate pe tot parcursul anului. Trebuie însǎ precizat cǎ oamenii fumeazǎ mai mult când ies într-un local (baruri, discoteci, cluburi ) sau cu anumite ocazii, fiind uşor influenţaţi şi în acelaşi timp atraşi de anturajul cu care se aflǎ.

2.2 Categorii de nevoi carora produsul li se adreseaza:

Conform unui sondaj, 36% din populaţia României cu vârsta peste 18 ani se declarǎ fumǎtoare. Gradul cel mai ridicat de consum de ţigǎri se înregistreazǎ la persoanele cu varsta cuprinsǎ între 20- 45 de ani, care din cauza stresului provocat de problemele zilnice apeleazǎ din ce în ce mai mult la aceastǎ modalitate de “calmare”, şi anume fumatul.

Raportul între populaţia fumǎtoare de sex masculin şi cea de sex feminin este de 2:1, peste 60% din fumǎtori fiind bǎrbaţii. Pe grupe de vârstǎ, cea mai mare pondere a fumǎtorilor se regǎseşte în categoria persoanelor cu vârsta între 25-40 de ani, consumul mediu pe zi depǎşind 15 ţigǎri.

Pe lângǎ vârstǎ şi sex, religia este şi ea un criteriu socio-demografic important în segmentarea unei pieţe. Este bine cunoscut faptul cǎ Biserica nu acceptǎ viciile sau dependenţa de tutun în general, considerând ţigǎrile împotriva firii si naturii.

În prezent, existǎ foarte multe campanii anti-fumat din cauza faptului cǎ ţigǎrile sunt nocive organismului şi dǎuneazǎ grav sǎnǎtǎţii, aceste mesaje fiind inscripţionate chiar şi pe pachetele de ţigǎri. Chiar dacǎ sunt conştienţi de acest lucru, consumatorii de ţigǎri nu renunţǎ aşa de uşor la ele, din cauza dependenţei create.

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

PROGRAM DE STUDI MARKETING