Operaționalizarea funcției de organizare în cadrul Consiliului Județean Bacău

I Funcțiile procesului de management

Henry Fayol a fost cel care a delimitat, pentru prima dată, procesul de management pe funcții (previziune, organizare, comandă, coordonare și control). De atunci, delimitarea pe pe funcții și, respectiv tratarea analitică pentru fiecare funcție, în managementul firmei a cunoscut diferențe semnificative de la o școală la alta de managment.

Divizarea activităților ce compun procesul de management se face relativ diferit de la un autor la altul în literatura de specialitate. Cel mai frecvent întâlnim funcțiile:

-PREVIZIUNE-COORDONARE-ANTRENARE

-ORGANIZARE-CONTROL

II Funcția de organizare

„Functia de organizare cuprinde ansamblul acţiunilor prin care se constituie sistemul conducător, sistemul condus şi sistemul legăturilor dintre acestea.” (I. Popa, 2005, p.4)

Organizarea asigură stabilirea sarcinilor ce trebuie îndeplinite, gruparea rațională a acestora, stabilirea legăturilor de autoritate, de cooperare și informare ce unesc oamenii între ei, crearea de organisme care să permită celor răspunzători să desfășoare o activitate eficientă. (C. Hidoș, S. Hidoș, F. Hidoș, 1992, p. 75)

În cadrul sistemului organizatoric al firmei sunt reunite cele două principale categorii de organizare existente în orice firmă: organizarea formală şi cea informală.( O. Nicolescu, I. Verboncu, 2008 p.218)

1.Organizarea formală

Prin organizarea formală definim ansamblul elementelor organizatorice din cadrul firmei, stabilite de către management prin regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrame, descrieri de funcţii şi posturi etc. (O. Nicolescu, I. Verboncu, 2008 p.218)

Din punct de vedere procesual, organizarea formală cuprinde funcțiunile, activitățile, atribuțiile și sarcinile. Structural, conținutul organizării formale este format din structura organizatorică și principiile organizatorice. (idem)

a)Organizarea procesuală

„Organizarea procesuală constă, în esență, în stabilirea principalelor categorii de muncă, a proceselor necesare ansamblului de obiective ale firmei.” (Nicolescu și Verboncu, 2008, p. 220)

Obiectivele, în funcție de sfera de cuprindere și importanță, pot fi: (I. Popa 2005, pp. 6-7)

-obiective fundamentale - stabilite la nivelul organizației , exprimând principalele scopuri ale acesteia (realizarea unui anumit nivel de producție la sfârșitul unei perioade);

-obiective derivate de gradul I (principale) - părți ale obiectivelor generale, la realizarea lor participând un număr mare de angajați care execută procese de muncă importante (dezvoltarea capacităților de producție);

-obisctive derivate de gradul II (secundare) - părți ale obiectivelor principale, cu o definire concretă, la realizarea cărora participă angajați care execută procese de muncă restrânse (pregătirea condițiilor materiale și organizatorice necesare capacității de producție);

-obiective sepcifice - lucrările și acțiunile întreprinse pentru realizarea obiectivelor derivate (elaborarea unui program de producție, conceperea și realizarea unui proces tehnologic);

-obiective individuale - sarcinile concrete stabilite fiecărui angajat.

În legătură cu aceste categorii de obiective, apar rezultatele organizării: funcțiunile, activitățile, atribuțiile și sarcinile.(I. Popa, 2005, p.7)

C. Hidoş, S. Hidoş, F. Hidoş - Management-teorie şi practică - Ed. Romcart S.A. Bucureşti 1992

O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele managementului organizaţiei, Ed. Universitara, București, 2008

I. Ursachi, Management , editura ASE, București, 2001

N. Burlacu, V. Cojocaru, Management , editura ASEM, Chișinău, 1999