Schimbările apărute în România după 1990 în sfera socială şi tranziţia de la economia comunistă la economia de piaţă au determinat apariţia de noi elemente, unele dintre ele influenţând calitatea vieţii şi întrând în sfera serviciilor sociale.
Pentru aceea parte a populaţiei care trăieşte în sărăcie, sub nivelul decent de trai, calitatea vieţii este în continuă scădere. Analiştii politici din România, au analizat fenomenul sărăciei, şi au ajuns la concluzia că de fapt săracii României nu sunt persoanele care nu au un loc de muncă, persoanele cu nevoi speciale, şi/sau bolnavii cronici, ci acele persoane care au un loc de muncă dar au un salariu foarte mic din care nu îşi pot acoperi nici nevoile de bază.
Soluţia găsită de această categorie de persoane, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, consta în găsirea unui loc de muncă în afara graniţelor ţării. Astfel, plecarea unuia sau a ambilor părinţi în străinătate, a devenit pentru România o problemă şi un fenomen social de amploare.
La scară naţională fenomenul este estimat a fi caracteristic pentru aproximativ 350.000 de copii. Mai mult de o treime din aceştia, adică aproximativ 126.000 de copii sunt afectaţi de migraţia ambilor părinţi.
Separea copilului de unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate pe o perioada prelungită de timp generează trăirea sentimentului de abandon, cu repercursiuni asupra pesonalităţii copilului. În mediul şcolar principalele probleme identificate se referă la modul de relaţionare cu colegii şi la modul de îndeplinire a activităţilor didactice.
Aşadar, indiferent de motivul plecării părinţilor în străinătate, durata şederii departe de familie şi copil, are numeroase repercursiuni asupra dezvoltării copilului.
Cauzele problemei
Cauzele apariţiei acestei probleme sociale sunt numeroase. Cauzele primare ale fenomenului, identificate de specialişti care lucreză direct cu copiii, sunt cele care ţin de dezvoltarea economică şi de fenomenul migraţiei, în general. Deşi în ultimii ani rata şomajului a scăzut, dinamica pieţei muncii este cea care însă determină persoanele active să caute un loc de muncă mai bine plătit în alte ţări. Mai precis, nu lipsa totală a locurilor de muncă este cauza, ci creşterea aşteptărilor faţă de condiţiile oferite de un loc de muncă, şi în special salarii.
Opinia publicului larg referitoare la motivele pentru care parinţii pleacă la muncă în străinătate. Aceste motive se referă la lipsa veniturilor familiei, la lipsa locurilor de muncă, dar şi la situaţii în care familiile işi doresc mai mult decât le pot oferi autorităţile române.
Astfel, putem concluziona că principalul motiv al apariţiei acestei probleme sociale, şi anume: ”copiii rămaşi singuri acasă ca urmare a plecării părinţilor la muncă în străinătate”, este reprezentat de lipsa unor mijloace financiare cu care aceştia să-şi poată asigura un nivel de trai cât de cât decent, şi de asemenea, dorinţa acestora de a asigura un viitor cât mai bun copiilor lor.
Pentru a reduce efectele negative ale acestei probleme naţionale este necesară implicarea activă autorităţilor centrale, locale, societate civilă.
Aşadar scopul acestui proiect este reprezentat de implicarea statului, prin autorităţile centrale şi locale, şi a societăţii civile în asistenta socială, psihologică şi materială, a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la munca in străinătate.
Durata de implementare a proiectului este de 3 ani.
UNIVERSITATEA CREŞTINÃ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
