CONCEPTUL DE STRATEGIE
Organizaţiile contemporane, indiferent de natura şi mărimea lor, au devenit competitive datorită calităţii strategiilor pe care le adoptă şi le aplică. Condiţionarea decisivă a performanţelor, organizaţiilor de conţinutul strategiilor, devenită, în ultimile decenii, evidenta pentru majoritatea agenţilor economici, explică avalanşa de cercetări, studii, cursuri şi consultanţe având drept obiect strategiile
Atât în plan teoretic, cât şi practic, strategia s-a impus ca o componentă esenţială a manegementului. Situarea sa în prim planul managementului contemporan din ţările dezvoltate este valabilă pentru toate tipurile de organizaţii. Strategia se regăseşte cel mai frecvent la nivelul firmei, firma fiind componenta economică de bază a economiei. Acesta nu înseamna ca este mai puţin importantă la nivel de economie naţională.
Termenul de strategie prezintă o istorie multimilenară. In acest sens BRIAN QUINN face precizări interesante: “iniţial, în antichitatea greacă timpurie, termenul de strategos se referea la rolul generalului care comandă o armată. Ulterior, a dobândit sensul de artă a generalului referindu-se la abilităţile psihologice şi comportamentale care dădeau posibilitatea generalului să-şi îndeplinească rolul său. […]. Pe vremea lui Alexandru cel Mare (330 i.e.n. ), strategia se referea la abilitatea de a desfăşura forţele pentru a copleşi opoziţia şi de a crea un sistem unitar de guvernare globală “. Această ultimă accepţiune s-a extins începând cu secolul al XX-lea şi în economie, politologie etc.
STRATEGIA SI PRINCIPALELE SALE CARACTERISTICI
Realizarea de către firmă a obiectivelor stabilite presupune desfăşurarea unui ansamblu de activităţi şi iniţierea unui număr mare de acţiuni care trebuie să fie corelate, coordonate, orientate unitar înspre atingerea obiectivelor respective. Căile care pot fi urmate în acest scop sunt multiple, managementul de vârf al firmei trebuie să facă obţiuni clare în vederea împlinirii obiectivelor strategice. Strategia firmei reprezintă, astfel, rezultatul obţiunii strategice a managementului de vârf al acesteia cu privire la căile pe care le va urma şi mijloacele alternative pe care le va folosi pentru atingerea obiectivelor. Strategia este :
- cuprinzătoare, întrucât acoperă toate domeniile de activitate ale firmei;
- unitară, deoarece orientează în aceiaşi direcţie desfăşurarea tuturor activitătilor;
- integratoare, pentru că armonizează desfăşurarea şi rezultatele acestor activităţi prin intermediul planurilor care le guvernează.
Conceptul de strategie s-a impus în teoria şi practica managementului în cel de-al şaselea deceniu al acestui secol când, în condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi apoi ale dezvoltării economice spectaculoase, schimbările produse în mediile de afaceri au devenit tot mai profunde, iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante. Aceste răspunsuri s-au cristalizat, progresiv, în sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept element central al acestui sistem.
În accepţiunea lui OVIDIU NICOLESCU şi ION VERBONCU, prin strategie se desemnează ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung, principalele modalităţi de realizare, împreună cu resursele alocate, în vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei.
- CORNELIU RUSSU considera că formularea strategiei este procesul prin care managementul firmei defineşte misiunea ei strategică, deduce obiective strategice necesare realizării misiunii, alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează modalităţile punerii în opară a acesteia.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
