În acest paragraf voi prezenta principalele date biografice, ce ţin de viaţa şi activitatea lui Machiavelli, neignorînd nici unele aspecte ale vieţii personale a acestuia sau scoaterea în relief a unor trăsături de caracter.
N. Machiavelli s-a născut la 3 mai 1469, la Florenţa, într-o casă situată în apropiere de Ponte Vecchio (vezi anexa: cronologie). Tatăl lui, Bernardo, care studiase legile şi era jurisconsult, făcea parte din pătura aşa numită a poporului bine hrănit, „popolani grassi”. Mama - femeie cu o oarecare cultură a scris la un moment dat versuri religioase. Deci, se poate conchide că mediul familial al scriitorului era acela al unei pături mijlocii provenind din nobilimea sărăcită şi apropiată de clasa nouă şi productivă a burgheziei.
Nu se ştiu multe lucruri cu privire la studiile lui. Din conţinutul şi orientarea referinţelor cuprinse în opere, se poate deduce că a avut instrucţiunea literară obişnuită categoriei lui sociale la acea dată. Cunoaşterea istoriei latine îi va fi mai tîrziu o călăuză în comentarea faptelor contemporane, iar unele pagini din operele sale amintesc îndeaproape textele lui Titus Livius, ale lui Tacit sau ale unor comentatori ai lor.
Sunt mai puţin sigure afirmaţiile unor istorici cu privire la cultura greacă a scriitorului. Este cert că a citit operele autorilor eleni pe care îi citează, dar nu este sigur că i-a putut cunoaşte în textul original al scrierilor lor, fiind de presupus că i-a studiat în traducere. În baza „jurnalului” tatălui său Bernardo, se observă că acesta a avut grijă, în ciuda cheltuielilor considerabile, să ofere fiului său o bază solidă în studiul disciplinelor umaniste. Primul stadiu al educaţiei sale începe cu frecventarea lecţiilor maestrului Matteo, după cea de-a şaptea aniversare a lui Niccolo.
La vîrsta de 12 ani, Machiavelli trece în stadiul al doilea şi este dat în grija unui profesor celebru, Paulo de Ronciglione, cu care învăţaseră cîţiva dintre cei mai iluştri umanişti din genereţia sa. În baza unor paralelisme conjuncturale se poate deduce că Machiavelli a fost trimis să-şi completeze studiile la universitatea din Florenţa. Aici a primit cea mai importantă parte a educaţiei sale clasiciste de la Marcello Adriani, fost titular al unei catedre la universitate timp de cîţiva ani, înainte de numirea sa în funcţia de prim cancelar.
Machiavelli a fost şi un om al străzii, avînd posibilitatea de a cunoaşte astfel poporul, cu toate variaţiile sale, de la elanul cel mai generos la mînia cea mai înverşunată. A fost un perpetuu cercetător şi pînă la urmă cel mai atent şi lucid, student şi judecător. Pe lîngă caracteristica umanistă a culturii sale, extraordinarul său talent a fost cizelat de experienţă, istorie şi observaţie.
În 1498 Machiavelli îndeplineşte pentru prima dată o muncă retribuită, începîndu-şi astfel cariera de funcţionar public. Intră în serviciul Florenţei, în unul din cele mai dramatice momente ale istoriei sale. Fusese răsturnată secta călugărului Savonarola, se închidea un capitol delicat, se întrevedeau perspective noi, înaintaşe.
Magistraturile Florenţei erau atunci sub semnul Signoriei, alcătuită din nouă Signori sau Priori sub îndrumarea unui Gonfalonier. Afacerile de război şi străine erau cîrmuite de un grup numit „I Dieci d ’ella liberta”. Expedierea curentă a tuturor afacerilor de orice ordin aparţinea aparatului administrativ a două cancelarii.
Machiavelli a candidat pentru postul vacant de al doilea secretar sau cancelar al Signoriei şi a cîştigat concursul asupra a trei candidaţi, ocupînd postul de prim secretar ocupat de Marcello Virgilio Adriane, care şi-a amintit de talentul lui Niccolo în studiul disciplinelor umaniste şi a hotărît să-l răsplătească atunci cînd a început distribuirea posturilor în cancelarie. Numirea după concurs, este confirmată de Marele Consiliu, la 19 iunie 1498 şi Machiavelli va avea sarcina de a dirija cea de-a doua cancelarie a Signoriei, care avea drept obiect afacerile interioare
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
