Vitoria Lipan

Intre operele literaturii romane considerate monografii ale spatiului rural, romanul Baltagul al lui M. Sadoveanu cuprinde o prezentare complexa a satului moldovenesc de munte de la inceputul sec. XX, cu o civilizatie arhaica, bazata pe transumanta, societate in care traditia are putere de lege. Satul este surprins intr-un moment specific al evolutiei lui, cand modul de viata arhaic se intrepatrunde cu elemente noi ale civilizatiei urbane. Sadoveanu a preluat motivul baladei populare Miorita si l-a dezvoltat intr-o naratiune fascinanta, continuand actiunea si plasmuind in jurul motivului popular al uciderii din lacomie povestea reconstituirii crimei si a pedepsirii ucigasilor.

Eroina, Victoria Lipan, este cea care da sensul intregii opere, care devine romanul unui suflet de munteneasca. Portretul fizic al femeii aflata in plina maturitate, care isi pastreaza inca frumusetea, este realizat la inceputul naratiunii: ochi caprui, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, ochi aprigi si inca tineri. Portretul moral se cotureaza din trasaturi fie prezentate direct, fie desprinse indirect, pe parcursul delurarii actiunii, din cuvinte, gesturi sau fapte.

In ipostaza de mama a doi copii, Minodora si Gheorghita, este dezvoltata si grijulie, veghind cu dragoste la cresterea si educatia lor, urmarindu-le evolutia si invatandui datinile. Pe Minodora, fata cea mare, preferata tatalui, o obisnuieste cu treburile gospodariei, pentru a intemeia o familie statornica, incadrandu-se4 in randuiala transmisa din generatie in generatie. Cand fata este influentata de viata de la oras, mama o readuce aspru la traditia care are putere de lege nescrisa si Victoria, intrasigenta, nu admite ca fiica ei sa o incalce. Pe Gheorghita, baiatul de 17 ani, care ii semana fizic, preferatul mamei, il ocroteste de cate ori este nevoie. Feciorul stia carte si incepuse a invata mestesugul boieritului. Cu multa rabdare si dragoste, ea l-a pregatit nu numai pentru drumul pana la Dorna, ci si pentru viata, dezvaluindu-I responsabilitatiile ce-I reveneau ca barbat. Baiatul era mereu uimit de inteligenta Victoriei: Mama asta trebuie sa fie fermecatoare; cunoaste gandul omului. Axa fundamentala a sufletului femeii o constituie insa dragostea si credinta fata de sot, nechifor Lipan fiind centrul universului ei interior: era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani. care se pastrase ca-n tinerete. In ipostaza de sotie, Victoria I-a fost credincioasa, iubindu-l si asteptandu-l rabdatoare, revoltandu-se dupa intarzieri prelungite, iertandu-l cand acestuia ii parea rau.

Cunoscand bine lumea in care traieste, ritualul vietii boierilor, simte ca intarzierea prelungita a lui Nechifor nu este motivata de nimic. Analiza psihologica ii surprinde dramatismul ascendent al trairilor interioare. Puterea amintirii este atat de mare, incat, desi nu putea sa-I vada chipul, ii auzi glasul. Fara sa primeasca vreo veste de la el, asteptarea I-a marit ...