Tudor Arghezi Povara Orfanității Și Restituția Funcției Profetice

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Creatia nici unui poet roman, in afara celei eminesciene, n-a fost insotita, inca de la primele afirmari ale sale, de judecati si intuitii, clasificari si definiri mai exacte, precum cea a lui Tudor Arghezi. In loc de a vedea in aceasta asertiune acea intamplare norocoasa ce se constituie, nu o data, in pretext de orgoliu pentru orice institutie exegetica, s-a cuveni mai curand a muta accentul spre acea zona, mai obscura, prin care exactitatea diagnozelor a sfarsit, nu o data, prin a bloca discursul poetic arghezian la limita unei condescendente care, in ciuda salutarelor situari momentane, au frustrat productia literara a autorului de posibile elanuri cu adevarat novatoare. Arghezi e, in aceasta perspectiva, un poet singular, in raport cu Bacovia si I. Barbu, ca sa nu mai vorbim de Eminescu sau de maestrul sau cel mai apropiat Macedonski. La aparitia Cuvintelor potrivite, autorul sau e deja un poet consacrat, daca nu chiar un clasic: cei mai importanti critici ai momentului, de la E. Lovinescu si M. Ralea, pana la tinerii G. Calinescu, Tudor Vianu sau Pompiliu Constantinescu ii intuiesc nu numai locul in evolutia formelor lirice autohtone, dar si modelul de producere si instaurare a sensului poetic. Exceptiile, fiindca nu lipsesc cu desavarsire, nu reusesc sa modifice conditia receptarii; ele reprezinta, in fapt, doua directii aperceptive diferite, daca nu chiar antagonice: de o parte, o masa de dascali de liceu, precum faimosul Cocos, ale caror gesturi contestatoare, insistente si tipatoare, se sting sub povara propriei lor gratuitati, de cealalta parte, ca in cazul eclatant al lui I. Barbu, au un efect minor, fie din cauza altitudinii tonale, de substanta doctrinar-estetica, pe care o asuma, fie intrucat se aseaza, mai degraba nemotivat, sub semnul suspectarii unui fel de invidii, spre a spune astfel, de clan. A nu se intelege cumva ca judecata mai sus enuntata ar trebui citita in cheia unui repros facut criticii literare interbelice: asertiunile acesteia, exacte si dotate, in general, cu profunde intuitii, au functionat insa mai totdeauna de o maniera constatativa, insotind demersul poetic arghezian asemeni unei oglinzi retrovizoare, mereu a posteriori, pozitivand si confirmand pana la o consacrare aproape definitiva ne gandim ca, la o analiza mai atenta, posibila acum, gestul negator al lui Barbu ar fi trebuit, contrar intentiilor ce l-au animat, sa-l intrige pe autorul Cuvintelor potrivite pana la a-l determina la mutatii de adancime ale propriului discurs. Si, poate, ca, raportandu-ne nemijlocit la volumul Flori de mucigai, acest lucru s-a si intamplat.

Acceptand ca reala ipoteza ca opera argheziana s-ar afla cu adevarat, de o buna bucata de vreme, intr-un vizibil si nemeritat con de umbra, devine legitima cercetarea motivatiilor de adancime ale acestei ocultari si, drept consecinta, identificarea unor posibile resorturi ale reactivarii interesului pentru aceasta. Ni se pare indiscutabila evitarea traseelor ...

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Tudor Arghezi Povara Orfanitatii Si Restitutia Functiei Profetice
    • Referat.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
5 pagini
Imagini extrase:
3 imagini
Nr cuvinte:
2 341 cuvinte
Nr caractere:
11 897 caractere
Marime:
15.10KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Gimnaziu
Tip document:
Referat
Materie:
Limba și Literatura Română
Predat:
la gimnaziu
Sus!