Ștefan Augustin Doinaș

Stefan Augustin Doinas (n. 26 aprilie 1922, Cherechiu, judetul Arad - d. 25 mai 2002) a fost un poet, eseist, traducator, detinut politic, politician si academician roman.

Stefan Augustin Doinas (pseudonimul lui Stefan Popa) s-a nascut la 26 aprilie 1922 in localitatea Cherechiu, comuna Santana din judetul Arad (interbelic), intr-o casa de oameni instariti (este expresia folosita chiar de poet, intr-o convorbire din 1998 cu publicistul Emil Simandan, din care vom mai cita in acest c. v. ). Imprejurarea, norocoasa in perioada dinainte de razboi, se va dovedi nefasta dupa instaurarea comunismului (Pe vremea represiunii comuniste parintii mei au fost declarati chiaburi. in fond erau proprietarii a 16 ha de pamant! ). Viitorul poet urmeaza scoala primara in satul natal (in satul meu se facea o scoala extrem de serioasa ), iar apoi Liceul Moise Nicoara la Arad (care avea un extraordinar director, pe Ascaniu Crisan, profesor de matematici). Profesorul de romana care il cucereste pe tanarul venit de la tara este Alecu Constantinescu (tatal dramaturgului Paul Everac). Inca din liceu, Stefan Aug. Doinas citeste poezie (Vasile Alecsandri, Bolintineanu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Cosbuc, dar si Tudor Arghezi, Ion Barbu, Stephan Mallarme, Paul Valery) si critica de poezie (mentiunile critice ale lui Perpessicius. alaturi de el, adevaratul meu dascal de poezie a fost Vladimir Streinu). in toamna lui 1941, absolventul de liceu pleaca la Sibiu - unde se refugiase Universitatea clujeana, dupa trecerea Ardealului de Nord sub jurisdictie maghiara - si se inscrie la Medicina, dar inca din primul an frecventeaza si cursurile de la Litere si Filosofie.

In 1944 se si transfera la aceasta facultate, unde ii are ca profesori pe Lucian Blaga, la istoria culturii, pe Liviu Rusu, la estetica, pe D. D. Rosca, la istoria filosofiei si la filosofia generala. Activeaza in cadrul Cercului literar, alaturi de I. Negoitescu, Radu Stanca, Ion Dezideriu Sirbu, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotrus, Radu Enescu s. a. In 1948 absolva facultatea si se intoarce ca profesor in satul sau natal; preda apoi romana la Halmagiu si, in continuare, la Gurahont, cheltuind in total cu profesoratul sapte ani (in aceasta perioada scrie o piesa de teatru, Brutus si fiii sai, un ciclu de sonete intitulat Sonetele maniei etc. ). In 1955 renunta la invatamant si se stabileste la Bucuresti, unde ii reintalneste pe unii dintre cerchisti. impreuna cu ei isi face iluzia ca dupa moartea lui Stalin si venirea la putere in URSS a lui Hrusciov se va produce si in Romania un dezghet. Traieste din stilizari si reuseste sa publice si cate ceva din textele proprii, iar la 1 ian. 1956 se angajeaza ca redactor la revista Teatru, datorita interventiei lui Radu Stanca.

Arestat la 3 februarie 1957, este condamnat la un an de inchisoare pentru omisiune de denunt. (. in redactia revistei Teatru - unde ma aflam cu I. D. Sirbu - a venit Marcel ...