Sburatorul De Vasile Alecsandri

Zburatorul lui Vasile Alecsandri e mai aproape de varianta pamanteana a personajului, insinuata inca de Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei. De aceea, atitudinea poetului este subtil ironica, iar confesiunea erotica are cateva particularitati: nu se mai adreseaza mamei sau unei vecine, ci este reciproca, doua fete sagalnice marturisindu-si senzatiile produse de fiorii dragostei; spatiul nu mai este cel inchis, protector in fata invaziei duhurilor rele, ci natura larga; timpul este inca diurn: Draga, draga sorioara, / Nu stii canticul ce spune/ Ca prin frunzi cand se strecoara/ Raza zilei ce apune, / Sburatorul se arunca/ La copila care vine/ Sa culeaga fragi in lunca, / Purtand flori la san ca tine? . Zburatorul are gesturi cat se poate de pamantene: Fragii el din poala-i fura/ Cu-a sa mana nevazuta, / Si pe frunte si pe gura/ El o musca s-o saruta. / Soro, buza-ti e muscata! / Fragii, poti sa le duci dorul. / Spune, -n lunca-ntunecata/ Nu-ntalnisi pe Sburatorul? . intamplarea se reia, in aceiasi termeni ironici, de tachinare gingasa, prin simetria laitmotivului definitoriu (Nu-ntalnisi pe Sburatorul? ), si din perspectiva celeilate fete: Draga sorioara, draga, / Canticul mai spune inca/ De-acel duh c-ades se leaga, / Cand e umbra mai adanca, / De copila mandra, alba, / Ce culege viorele, / Purtand pe ea scumpa salba, / Scumpa salba de margele. // Pe san, draga, esti muscata! / Salba poti ca sa-i duci dorul. / Spune, -n lunca-ntunecata/ Nu-ntalnisi pe Sburatorul? . Finalul dezvaluie identitatea celor doi Sburatori: Astfel vesel pe-o carare/ Glumeau gingasele fete. / Iar in lunca sta la zare/ Doi voinici cu negre plete, / Si, cantand in poienita, / Aninau cu veselie/ Unu-o salba-n chingulita, / Altul flori la palarie. in versuri fluente, cu o sonoritate ce sustine veselia idilica a vietii in natura, intr-un cadru paradiziac si intr-o atemporalitate palpabila, Alecsandri modifica mitul Zburatorului, coborand personajul in plan terestru, surprinzand sinceritatea si bucuria trairii, la modul ingenuu, a primilor fiori ai dragostei.

...