Nicolae Filimon

,,... unul din scriitorii cei mai autentici produsi de orientarea societatii romanesti spre modernitatea vietii occidentale, de unde si privirea critica, patrunzatoare, adesea ironica, satirica, asupra actualitatii imediate, ca si (mai ales), asupra trecutului (nu prea indepartat)."

Constantin Cublesan

Nicolae Filimon este nascut in 1819, fiul unui preot care slujea la Biserica Enei din Bucuresti, Filimon se familiarizeaza de timpuriu cu textele biblice si invata la o scoala de dascali, ajungand din adolescenta cantaret in biserica.

Filimon provenea dintr-un mediu social modest, iar in 1830 tatal sau moare intr-o epidemie de holera lasandu-l pe copilul de doar unsprezece ani sa se gandeasca singur la rosturile vietii. Fire neastamparata, Nicolae fuge de acasa pentru a-si croi drum singur in realitatile complexe ale realitatii bucurestene prepasoptiste, traversand medii sociale si profesionale din cele mai diverse pana la a-si asigura un statut oarecum stabil, desi acesta nu era cel dorit aprioric, de scriitor profesionist. Cert este ca acest copil aparent proscris a fost harazit de soarta cu reala inteligenta, naturala si cultivata, voce buna, auz muzical, cunostinte de elineasca si o desavarsita daruire fata de cultura nationala a acelor vremuri, recitand cu ardoare versurile contemporanilor. Cu siguranta ca providentiala a fost intalnirea prin 1830 cu Anton Pann si cu societatea acestuia de boemi mai mult sau mai putin diletanti, oricum ,,intelectualitatea" bucuresteana, formata, ca nume ilustre, din Iancu Vacarescu, Eliad, Alexandrescu etc. Astfel tanarul Nicolae Filimon s-a format in atmosfera de usoara melancolie mistica a cantecului de strana, dar si in mijlocul unei boeme muzical-literare bucurestene, pline de veselie.

Impunerea lui Nicolae Filimon in epoca este timpuria optiune pentru gazetarie, care-l va transforma in primul cronicar muzical profesionist la noi, la care se releva complementara critica teatrala, aceste ipostaze configurandu-i figura familiara publicului acelor vremuri. In 1857 Nicolae Filimon se considera scriitor profesionist, desi subzistenta financiara ii era asigurata de diverse functii bugetar-guvernamentale (din 1862 sef al Sectiei Bunurilor Arhivelor Statului). In 1858 Nicolae Filimon intreprinde o calatorie de cateva luni prin Europa, din care urmareste exclusiv un scop de recunoastere muzicala, a scris un jurnal de calatorii pe Dunare, si prin Occident, in Ungaria, Austria si Italia, aceasta vocatie si pasiune fiind dealtfel si caracteristica singulara prin care este comemorat in necrologurile ce-i retin disparitia la 19 martie 1865, in urma unei tuberculoze: ,,muzicant perfect" (Cezar Bolliac). Nicolae Filimon a fost un om popular, caruia i-a placut sa-si traiasca viata cu o opulenta cuceritoare. Firea romantica, evidenta in nuvelistica sa, a fost fericit dublata de un simt realist al observatiei asupra societatii, ce a produs capodopera epica a vremii, romanul Ciocoii vechi si noi.

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon este creatorul primului nostru roman tipologic - ,,Ciocoii vechi si noi "sau "Ce naste din pisica soarici mananca" (1863). Romanul este o fresca a societatii romanesti de la inceputul secolului XIX. De asemenea, Filimon a fost si autor de nuvele romantice si realist-satirice