-este o sinteza a creatiei eminesciene pentru ca se intalnesc aici aproape toate temele din intreaga sa opera -intr-o nota la marginea unui manuscris Eminescu declara: intelesul alegoric ce i -am dat, este, ca, daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii, pe de alta parte, aici pe pamant nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit.
El n-are moarte dar nici noroc.
-este nu numai o meditatie asupra geniului dar si asupra conditiei omului ca fiinta antinomica, sfasiata de contradictii adanci.
basmul popular romanesc Fata din gradina de aur publicata de Richard Kunisch intr-un memorial de calatorie in Berlin in anul 1861 (o fata de imparat se indragosteste de un zmeu, dar se sperie de nemurirea lui. Ca sa-i incerce dragostea, ii cere sa devina muritor ca ea. In timp cat el este dus sa ceara dezlegarea de nemurire, fata se indragosteste de un fecior de imparat.
Ca sa se razbune, zmeul pravale peste fata o stanca, iar pe fecior il lasa sa moara de durere intr-o fabuloasa Vale a Plangerii. ) In Luceafarul finalul va fi modificat.
basmul Miron si fata fara corp- titlu de basm foarte potrivit pentru intentia autorului in sustinerea idealului intangibil motivul zburatorului: Si pas cu pas pe urma ei/ Aluneca-n odaie / Usor el trece ca pe prag/ Pe marginea ferestrii descantecul prin care fata isi cheama iubitul de pe lumea cealalta: Cobori in jos, luceafar bland, / Alunecand pe-o raza/ Patrunde-n casa si in gand/ Si viata-mi lumineaza credinta ca fiecare om are cate o stea care ii poarta norocul sau ii aduce moartea: Ei au doar stele cu noroc / Si prigoniri de soarte poetul pastreaza schema basmului popular, dar o goleste de continutul de idei folclorice, iar personajele devin simboluri ce imprima operei un statut de creatie filozofica -filozofice: E. se inspira din filozofia lui Arthur Schopenhauer potrivit careia omul de geniu are o gandire superioara, de aceea este neinteles, singur si trist in evocarea marilor geneze se inspira din filozofia lui Kant si Laplace in viziunea filozofiei clasice germane omul de geniu este caracterizat de: inteligenta sub forma ratiunii pure, obiectivitate, puterea de sacrificiu in vederea atingerii scopului obiectiv si singuratate; omul comun este instinctual, subiectiv, incapabil de a-si depasi sfera, doreste sa fie fericit si inconjurat de cei dragi. -cultural-mitologice: -grecesti: - metamorfoza luceafarului in zeu al marii: Si-n apa unde-au fost cazut Si din adanc necunoscut Un mandru tanar creste. -crestine: O, esti frumos, cum numai-n vis Un inger se arata O, esti frumos, cum numai-n vis Un demon se arata -indiene: -motivul sacrificiului Tu-mi ceri chiar nemurirea mea In schimb pe-o sarutare, Dar voi sa stii asemenea Cat te iubesc de tare; COMPOZITIA: -poemul are patru planuri in care se intalnesc astfel cele doua planuri: planul terestru (fata de imparat) ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
