Liviu Rebreanu - Ion, temă și viziunea despre lume

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Scriitorul apare in ipostaza de demiurg in lumea imaginarului, de „homo faber” ca si Tudor Arghezi.Romanul rebrenian a fost incadrat de majoritatea criticii literare in formula cuprinzatoare a realismului obiectiv ( Eugen Lovinescu) sau a realismului dur( Ov. S. Crohmalniceanu).

Curent literar dezvoltat in stransa legatura cu conditiile social-istorice din sec. al XIX-lea, realismul impune o noua orientare estetica definita ca expresie a banalitatii cotidiene (Champfleury), fapt ce isi va pune amprenta asupra definirii romanului ca o reflectare fidela a realitatii, asupra problematicii de natura sociala si psihologica, asupra constructiei personajelor ,un produs al mediului social si a perspectivei narative: impersonala, considerandu-se ca intruziunea naratorului ar diminua verosimilitatea.

Constructie epica in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa, la care participa un numar mare de personaje, supuse unor conflicte puternice, romanul isi gaseste exprimarea plenara odata cu realismul.

Optand pentru un realism al esentelor, romancierul pledeaza pentru o creatie literara care nu inseamna imitarea realitatii, ci o sinteza originala, preocupata de unicitatea etern valabila a personajului, pentru obiectivitate, verosimilitate, valoare etica si anticalofilism.

Naratorul surprinde pe fundalul societatii ardelenesti de la inceputul secolului al XX-lea zugravita in dimensiunea sociala, economica, politica si culturala, drama taranului roman frustrat de lipsa pamantului, care reprezinta mai mult decat un criteriu de ierarhizare sociala, respect, demnitate umana, posibilitatea de a-si exercita calitatile dobandite prin munca.

Ov. S. Crohmalniceanu a remarcat similitudinile dintre romanul „Mara” sau nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, considerand ca ideea centrala a cartii tinteste sa ilustreze prin destinul si evolutia personajelor procesul de dezumanizare pe care-l savarseste goana salbatica dupa inavutire.

Problematicii pamantului i se subordoneaza si alte teme precum: iubirea-pasiune: Ion-Florica-George Bulbuc, iubirea juvenila a tinerelor fete din familia invatatorului Herdelea: Laura si Ghighi, precum si destinul intelectualitatii care cauta sa-si pastreze constiinta nationala in ciuda politicii de deznationalizare dusa de autoritatile maghiare.

Ca structura, romanul are doua parti: Glasul pamantului, Glasul iubirii, care ilustreaza vocile interioare ale personajului definit ca o personalitate scindata prin inadecvarea dintre ratiune si sentiment. Cele 13 capitole au titluri sinteza care oglindesc conflictul dominant si valideaza caracterul social si realist al romanului, prin surprinderea unor obiceiuri si traditii populare: hora (Inceputul), nunta (Nunta), nasterea (Copilul), hramul bisericii (Sfarsitul), inmormantarea.

Inceputul romanului ilustreaza conceptia scriitorului despre arhitectura romanului conceput ca un corp sferoid, inceputul si finalul fiind simetrice, validand influenta tolstoiana, realista.

Incipitul si finalul valideaza doua motive anticipative: drumul si crucea, facand legatura dintre lumea reala si lumea fictiunii. Incipitul se remarca prin bogatia toponimelor reale: Cluj, Armandia, Bucovina, Jidovita, fapt ce confera autenticitate si realizeaza motivarea realista a operei. Drumul reprezinta un suprapersonaj surprins prin verbe de miscare, dinamice, locutiuni verbale, epitete personificatoare. Un alt obiect simbolic este crucea: „o cruce stramba pe care este rastignit Hristos cu fata spalacita de ploi”. Acest motiv al crucii deteriorate anticipeaza un spatiu uman degradat spiritual, o umanitate ce-si neglijeaza dimensiunea spirituala, religioasa. Finalul este construit antitetic: drumul devine un personaj batran, batatorit surprins prin verbe statice, iar pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea cu „fata poleita de o raza intarziata, parca-i mangaia” anunta ca raul, odata inlaturat purifica spatiul

In maniera realista, balzaciana, naratorul precedeaza selectiv, oprindu-se doar asupra casei invatatorului Herdelea si a lui Ion, elemente cu functii anticipatoare.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Liviu Rebreanu - Ion, tema si viziunea despre lume.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Diacritice:
Nu
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
4 pagini
Imagini extrase:
4 imagini
Nr cuvinte:
1 765 cuvinte
Nr caractere:
10 334 caractere
Marime:
20.55KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 2 P.
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Referat
Materie:
Limba și Literatura Română
Predat:
la liceu
Sus!