Literatura și jocul

Prima varsta a omului sta sub semnul jocului, care insa il fascineaza si pe adult, prin frumusete si libertate. Vocatia pentru joc implineste conditia omului de fauritor (homo faber) si de intelept (homo sapiens), probandu-i imaginatia si spiritul creator.

Copilaria si jocul alcatuiesc un spatiu ideal spre care scriitorii se intorc adeseori, evocandu-l cu incantare si nostalgie. Una dintre operele care ilustreaza tema copilariei si a jocului este Amintiri din copilarie de Ion Creanga. Prin aceasta, autorul infatiseaza copilaria copilului universal. Este prezentata evolutia personajului din primii ani de scoala pana la parasirea satului natal.

Ion Creanga prezinta farmecul jocurilor copilaresti: jocul cu matele, jocul de-a biserica, jocurile dinainte de culcare si nazdravaniile lui Nica: furatul cireselor, mersul la scaldat, furtul pupezei.

Creanga insista asupra nevinovatiei si inocentei lui Nica: hai mai bine despre copilarie sa vorbim, caci ea singura este vesela si nevinovata. Naratorul contempla cu nostalgie nepasarea specific copilareasca: ce-I pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii, la ce se poate sa le aduca ziua de maine, sau ca-i framanta alte ganduri pline de ingrijire. Amintirile lui Nica sunt pline de haz si de farmec, jocul fiind un motiv principal in existenta lui. Astfel, Amintiri din copilarie reconstituie mitul copilariei ca stare permanenta de joc, sarbatoare si voie buna.

Asa cum Amintirile prezinta copilaria in mediul rural la sfarsitul secolului XIX, Muzici si faze de Ovidiu Verdes infatiseaza copilaria in mediul urban al secolului XX.

Jocurile si jucariile de la oras dansul, magnetofonul, televizorul, petrecerile adultilor- sunt diferite de cele din mediul rural, ramanand aceiasi predispozitia copilului pentru joc.

Tema jcoului este ilustrata in opera literare, texte in care sensibilitatea si imaginatia scriitorului transfigureaza realitatea. Ea a fost abordata si din punct de vedere teoretic in diferite domenii de cunoastere.

In lucrarea sa Jocurile si oamenii, Roger Caillois, scriitor si eseist francez, clasifica jocul in doua mari categorii: paidia si ludus, impartite in patru subcategorii: agon, alea, mimicry si ilinx.

Astfel, agon presupune competitia, alea presupune noroc, mimicry simulacru, ilinx vertij.

Dupa cum afirma si Caillois, multitudinea si varietatea infinita a jocurilor te face sa pierzi nadejdea de a descoperi un principiu al clasarii lor care sa perimta repartizarea tuturor intr-un numar mic de categorii bine definite. Totusi, scriitorul francez a alcatuit cea mai complexa clasificare de pana acum.

Homo ludens de Johan Huizinga este un studiu stiintific asupra jocului si a spiritului ludic, in care autorul face o sinteza a principalelor cercetari consacrate temei si formuleaza noi concluzii.

Huizinga semnaleaza relatia dintre joc si poezie, joc si filozofie, joc si arte, joc is razboi, joc si justitie.

Astfel ...