Iubirea și natura în poezia lui Eminescu

Considerat de Titu Maiorescu in studiul Directia noua in poezia si proza romana, un poet in toata puterea cuvantului, Mihai Eminescu este cel mai important poet romantic romantic al nostru. De numele sau se leaga prima mare revolutionare a limbajului din literatura romana. Opera lui Mihai Eminescu este vasta si apreciata atat pe plan national, cat si pe plan international, fiind considerat unul dintre putinii poeti universali. Poezia lui Eminescu, de fapt intrega lui opera se incadreaza in romantism, Eminescu fiind considerat ultimul mare romantic european, incheind astfel, romantismul universal. Caracteristici ale romantismului prezente si in opera lui Eminescu: sensibilitate, fantezie, inspiratia din folclor si din trecutul istoric, construirea eroilor exceptionali, ironia satirica, originalitatea, supratema timpului, teme precum cosmicul, istoria, natura si iubirea, toate avand ca filon folclorul. Intre marile teme ale liricii eminesciene, elogiul iubirii si al naturii isi are rezervat un loc special, prin lirismul si melancolia poeziilor, prin aspiratia eului catre absolut si perfectiune. Aceste doua mari teme sunt nelipsite in operele lui Eminescu, impletindu-se si definind de fapt semnificatii, sentimente, senzatii, exprimarea eului liric. Tema iubirii si a naturii apare inca de la prima poezie publicata de Mihai Eminescu, De-as avea. in revista Familia. Evolutia acestor doua teme se imparte in doua perioade ale operei lui Eminescu, etape definite de Garabet Ibraileanu intr-una din lucrarile lui critice indreptate de aceasta data asupra operei marelui poet. In prima etapa, Eminescu canta iubirea impartatita, poeziile scrise in aceasta perioada au o structura asemanatoare si urmeaza un adevarat scenariu (momente tandre, motivul visului etc) - sentimentul iubirii in faza aceasta e mereu amestecat cu sentimentul naturii. [.] natura e intotdeauna in functie de sentiment, si foarte adesea expresia starilor de suflet. In orice caz este cadrul strict necesar al vietii. Eul liric isi cheama iubita in mijlocul naturii, care este primitoare si ocrotitoare a iubirii celor doi cadrul senin si fericit. Uneori nici nu poti hotara bine daca aceste poezii sunt imnuri inchinate naturii ori iubirii. Exemple de poezii din aceasta perioada: Sara pe deal, Dorinta, Lacul, etc.

Publicata la 1 iunie 1885 in revista Convorbiri literare, poezia Sara pe deal, este o idila cu puternice note de pastel, ce reprezinta o redactare din perioada tineretii, in care tema dragostei se impleteste cu cea a naturii, intr-o viziune optimista, plina de viata. Aceasta conceptie, potrivit careia natura este un confident sau un spatiu ocrotitor pentru om este specifica romantismului, intalnita si in lirica populara. Poetul romantic e fascinat de spectacolul naturii si gaseste asociatii intre propria viata si fenomenele acesteia. Cadrul natural este la Eminescu insufletit, poezia realizand o alternanta intre cele doua planuri planul exterior, plin ...